Ceauşescu - Congresul XI , Parvulescu

Entuziasmul lui Ceausescu

Congresul XII Discursul lui Parvulescu

Secretele puterii, drumul către vârf, gloria şi pieirea controversatului Ceauşescu

FOTO: ARHIVELE-NAŢIONALE

Sub portretul lui Ceauşescu s-a petrecut un sfert de veac din viaţa publică a României

În sondaje, Nicolae Ceauşescu apare ca fiind cel mai bun şi, totodată, cel mai rău conducător al României din secolul XX. Începând de azi, de luni până vineri, aflaţi din ziarul „Adevărul“: drumul şi mecanismele  puterii, gloria şi pieirea controversatului personaj. Un băiat de plugar a devenit  conducătorul ţării. „Cel mai iubit fiu“ al ei a fost executat „în numele poporului“. Ca „odios dictator“. 

Biografia lui Nicolae Ceauşescu e însă plină de paradoxuri. Ultimul lider comunist (1965- 1989) şi întâiul preşedinte al României (1974-1989) are o viaţă ca de poveste. 

   

S-a născut în familia unui plugar cu zece copii dintr-un sat oltenesc. După încheierea şcolii primare, a părăsit casa părintească. La doar 11 ani a început să-şi câştige traiul - „la negru" - într-un atelier de cizmărie. A intrat în cea mai mică şi mai fără sorţi de izbândă organizaţie politică. A făcut închisoare şi lagăr, Partidul Comunist din România fiind o filială a Cominternului cu sediul la Moscova.

  

Valurile mari ale istoriei au săltat spre vârful ţării micul grup al comuniştilor din închisori. După război, Ceauşescu a fost printre cei dintâi tovarăşi ai săi în deciziile şi strategiile sovietizării României: naţionalizare, luptă de clasă, colectivizare, dictatură proletară, planuri cincinale, epurare ş.a.m.d. Dar dintre toţi liderii „ţărilor frăţeşti", niciunul n-a dat mai mari bătăi de cap sovieticilor decât Ceauşescu!

A crezut până la moarte în comunism. Mesajelor sale de „pace şi pretinie" le-au dat însă curs, onorându-l cu laude, invitaţii şi vizite, VIP-urile politicii mondiale.

A murit intonând „Internaţionala". Ultimul proces stalinist din Europa a fost şi actul final al „războiului rece" din agenda mai-marilor lumii. Păruse a controla ţara întreagă. Toţi cetăţenii ei se credeau spionaţi de Securitate. Dar, cu câteva clipe înainte de execuţie, a conchis că i s-au spus toate „de lumea asta, dar nimic de trădătorii" care i-au stat aproape. 

  

„Strategul noii revoluţii agrare" a decis raţionalizarea produselor alimentare. Când conţinuturile presei abundau în ştiri despre producţii-record, pâinea şi celelalte alimente de bază se vindeau pe cartelă. Lozinci, citate şi fotografii cu Ceauşescu tronau pretutindeni. În birouri, săli de grădiniţă, şcoală şi universitate. Pe toate drumurile, grajdurile de CAP şi zidurile de instituţii.  

  

                 casa unde a crescut Nicolae Ceaușescu

Pretutindeni în halele fabricilor şi pe şantiere. Românii făceau însă haz, „citându-l" pe  Bulă: iau un ziar - Ceauşescu; mă uit pe perete - e-acolo; dau drumul televizorului - iar Ceauşescu; deschid o conservă... tot Ceauşescu ?! În vremea lui, partidul avea aproape patru milioane de membri. Ceilalţi - de la vârsta „şoimului patriei" şi până la moarte -  au fost înregimentaţi în organizaţiile de sub comanda partidului unic. Majoritatea demonstranţilor contra lui Ceauşescu din decembrie '89 aveau cotizaţia plătită, la zi, partidului comunist. Cât ce-au aflat de  „fuga" lui însă, de comunism s-au dezis toţi românii. 

  

De la Stalin încoace, în Europa n-a existat o mai gigantică fabrică de minciuni decât aceea organizată de Ceauşescu. A funcţionat şi după moartea lui, aproape la capacitate, în a-i scrie viaţa pe dos.

  

Contrastele biografiei lui Nicolae Ceauşescu sunt însă paradoxurile istoriei noastre -  comuniste şi post-comuniste. Vă  propunem în cele ce urmează, în serial, VIAŢA LUI CEAUŞESCU. Documentată pe baza tuturor surselor istoriografice, la îndemână în acest moment: literatură  de specialitate, arhive istorice şi de presă, memorii edite şi inedite, mărturii orale. Scrisă şi ilustrată, cu sinceritate,  fără clişee ori patimi politice. 

  

13 iulie 2011, 17:35 |  Autor: Lavinia Betea