Legea Nr. 5 din 7 septembrie 1950 pentru raionarea administrativ - economică a teritoriului R.P.R, împărţea teritoriul României în: regiuni,raioane, oraşe, comune.
Regiunea era unitatea teritorial administrativeconomică delimitată teritorial, pe care se sprijinea direct organele centrale de stat ( art. 3).
Avea în subordine raionale precum şi oraşele de subordonare regională.
Raionul era unitatea teritorială, operativă din punct de vedere economic, politic, administrativ, alcătuit din oraşe de subordonare raională şi comune ( art. 6). Raionul avea în subordine directă comuna, precum şi oraşele de subordonare raională. Se înfiinţau 28 de regiuni, printre care şi regiunea Rodna, având în componenţa sa 4 raioane : Bistriţa, Beclean, Năsăud şi Vişeu şi oraşul Bistriţa ca oraş de subordonare regională. Raionul Bistriţa cuprindea majoritatea localităţilor din fostele plase: Centrală şi Bârgău, şi anume 22 de localităţi: Arcalia, Bistriţa-Bârgăului, Blăjenii de Jos, Budacul de Jos, Dorolea,Dumitriţa, Galaţii Bistriţei, Iad (Livezile), Jelna, Josenii–Bârgăului, Mărişelu, Mureşenii-Bârgăului, Ocniţa, Prundul-Bârgăului, Satu-Nou, Sărata, Şieu, ŞieuMăgheruş,
37. Alocatia pentru
copil
Şieuţ, Teaca, Tiha-Bârgăului şi oraşul Bistriţa. Alegerea deputaţilor Sfaturilor Populare s-a făcut pe baza Legii Nr. 6/1950. Din septembrie şi până în decembrie 1950, când s-a emis Decretul Nr. 259/1950 privind organizarea şi funcţionarea Sfaturilor Populare, la nivelul raioanelor au funcţionat Comitetele
Provizorii ale Sfaturilor, organisme care au preluat atribuţiile Comitetele Provizorii Judeţene şi de plasă, dar adaptate la noile condiţii.
Decretul Nr. 331/1952, reduce numărul regiunilor la 18, astfel este desfiinţată regiunea Rodna, raionul Bistriţa trecând în subordonarea regiunii Cluj, iar oraşul Bistriţa devine oraş de subordonare raională.
Componenţa raionului Bistriţa se va modifica din nou, în urma intrării în vigoare a prevederilor Legii Nr. 3/1960, în urma căreia raionul Beclean s-a desfiinţat, iar câteva localităţi din acest raion trec în subordonarea raionului Bistriţa, acesta cuprinzând 34 de comune, şi anume: Arcalia, Archiud, Bistriţa-
Bârgăului, Blăjenii de Jos, Budacul de Jos, Budeşti, Chiraleş, Corvineşti,Dorolea, Dumitriţa, Galaţii Bistriţei, Herina, Iad (Livezile), Jelna, Josenii–Bârgăului, Lechinţa, Matei, Mărişelu, Miceştii de Câmpie, Mureşenii-Bârgăului,Ocniţa, Orosfaia, Prundul-Bârgăului, Satu-Nou, Sângeorzu-Nou, Sânmihaiul de Câmpie, Sărata, Şieu, Şieu-Măgheruş, Şieuţ, Şintereag, Teaca, Tiha-Bârgăului,Ţagu şi oraşul Bistriţa.
© Arhivele Naţionale ale României Sfatul Popular al raionului Bistriţa şi-a încetat activitatea în anul 1968, în urma intrării în vigoare a Legii Nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului R.S.R şi a Legii Nr. 57/1968 de organizare şi funcţionare a Consiliilor Populare.
La baza organizării şi funcţionării Sfatului Popular al raionului Bistriţa a stat Decretul Nr. 259 /1950. Acesta stabilea sarcinile Sfaturilor populare, şi anume:
„- asigură respectarea legilor şi înfăptuirea directivelor organelor superioare
- contribuie la întărirea puterii de apărare a ţării
- participă la realizarea planului de stat a bugetului
- coordonează activitatea întreprinderilor
- întărirea gospodăriilor agricole
- asigură ridicarea nivelului de cultural şi politic, lichidarea
analfabetismului, dezvoltarea învăţământului.
- asigură respectarea drepturilor cetăţeneşti
- asigură ocrotirea sănătăţii”
Potrivit acestui decret , Sfaturile populare au fost organizate ca organe ale puterii de stat, realizând prin deputaţii aleşi controlul activităţilor de pe teritoriul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, pe termen de patru ani pe baza Legii Nr. 6 /1950. Art. 8 arăta modul de lucru pentru sfaturi „ sfaturile populare lucrează în sesiuni ordinare şi extraordinare.” Sfaturile nu puteau lucra decât în prezenţa majorităţii, iar hotărârile se putea lua doar cu majoritate de voturi.
Pe timpul sesiunilor sfaturilor populare se alegea un preşedinte şi un secretar pentru conducerea sesiunilor respective.
Organul de execuţie al Sfatului era Comitetul Executiv, comitet ales de Sfaturile populare. Hotărârea Nr. 361 din 1956, stabilea componenţa Comitetelor Executive, şi anume pentru Sfaturile raionale, acestea erau formate dintr-un preşedinte, 2 vicepreşedinţi, 1 secretar, 7-9 membrii. În ceea ce priveşte responsabilitatea acestora, ele răspundeau în faţa Sfaturilor populare care le-au ales, dar şi în faţa Sfaturilor populare superioare.
Pe lângă Comitetul Executiv funcţionau secţiile: secretariat, cadre, oficiul juridic, administrativă, sănătate, prevederi sociale, gospodărie comunală şi industrie locală, artă şi cultură, învăţământ, comercială şi agricolă.
Una din atribuţiile Arhivelor Naţionale este şi aceea de a inventaria, selecţiona, păstra şi folosi documentele pe care le deţine. Această preocupare s-a reflectat şi în munca depusă la D.J.A.N. Bistriţa-Năsăud în ultimii ani prin prelucrarea fondurile administrative create după 1950. Aici se încadrează şi documentele create de Sfatul Popular al Raionului Bistriţa, preluate de la Consiliul Popular Judeţean, pe baza procesului–verbal nr. 369/1981.
După întocmirea planului metodic de lucru, într-o primă fază în operaţiunile de prelucrare arhivistică s-a trecut la delimitarea documentelor care aparţin fondului, datorită intercalării acestora cu documente aparţinând Sfatului Popular al regiunii Rodna. Apoi documentele au fost repartizate pe secţii, iar în cadrul secţiei ordonate şi inventariate cronologic pe probleme. Inventarele au fost astfel întocmite încât să evidenţieze problemele cele mai importante ce se regăsesc în dosar, mai ales că la început documentele nu erau grupate pe probleme. Un indicator-nomenclator pentru documentele create de sfaturile populare apare abia în 1957, în anii următori s-a urmărit uniformizarea instrumentelor arhivistice de lucru , astfel în anul 1961 Consiliul de Miniştri emite cu Nr. 38125, Instrucţiunile cu privire la circulaţia şi evidenţa actelor Sfaturilor Populare. Instrucţiunile cuprind un nomenclator al actelor pentru sfaturile regionale şi raionale, un al doilea pentru actele sfaturilor populare ale raioanelor de oraş şi ale oraşelor de subordonare regională, şi un al treilea pentru actele sfaturilor comunale şi ale oraşelor de subordonare raională, precum şi două indicatoare: unul pentru sfaturile regionale, raionale şi ale ora şelor de subordonare regională, iar celălalt pentru sfaturile populare comunale şi ale oraşelor de subordonare raională.
Apoi s-a trecut la cotarea dosarelor, care începe cu nr. 1 la fiecare secţie şi pe fiecare an. Registrele au fost ordonate cronologic, pe probleme, la sfârşitul fiecărei secţii, cotarea lor începând cu 1 pe fiecare secţie.
Principalele documente create de secţiile raionului:
Secţia SECRETARIAT, păstrează acte din perioada 1950-1967, principalele documente care se regăsesc aici sunt: procesele-verbale de instalare a Comitetelor Executive, corespondenţă privind alcătuirea circumscripţiilor electorale, planurile de lucru ale Comitetului Executiv, decizii privind numirile de preşedinţi, vicepreşedinţi ai Comitetelor Executive, planuri, rapoarte ale secţiilor, corespondenţă privind organizarea activităţii.
În 1957, secţia secretariat se uneşte cu secţie administrativă.
© Arhivele Naţionale ale României
OFICIILE JURIDICE, au avut potrivit Decretului Nr. 87/1950,următoarele atribuţii:
- întocmesc sau îşi dau avizul la proiecte de decizii, regulamente şi instrucţ iuni ale Sfatului Popular;
- avizează în problemele juridice;
- avizează asupra legalităţii actelor administrative ale sfaturilor populare, respectiv ale Comitetelor Executive, din subordinea cărora fac parte;
- rezolvă şi întocmesc lucrări cu caracter juridic;
- reprezintă sfatul în faţa instanţelor judiciare;
- reprezintă pe bază de delegaţie orice minister sau orice alt Sfat
© Arhivele Naţionale ale României Popular.
Principalele acte întocmite de acestea sunt: planuri, rapoarte ale secţiei,
corespondenţă privind problemele juridice, hotărâri, sentinţe, din perioada 19501967.
Activitatea de îndrumare pe linia cadrelor ia revenit secţiei CADRE, de altfel actele întocmite de aceasta reflectă acest lucru: instrucţiuni, dispoziţii privind munca de cadre, scheme de organizare ale secţiilor, planuri de muncă, rapoarte ale secţiilor şi ale instituţiilor subordonate, situaţii privind personalul.
Secţiei ORGANIZATORICE îi revenea sarcina de a organiza sesiunile şi şedinţele Sfaturilor Populare comunale şi ale oraşului Bistriţa, de a ţine procesele-verbale ale acestor şedinţe.( 1952- 1967).
Secţia PLANIFICARE de pe lângă Sfatul Popular Raional Bistriţa îşi începe activitatea în 1953, având sarcina de a planifica activităţ ile din raion, pe domenii de activitate şi de a urmări îndeplinirea acestor sarcini. Practic sarcinile acestei secţii se reflectă şi în actele create: planuri ale secţiei, planuri agricole,
planuri privind forţele de muncă.
Organizarea activităţii agricole, luarea unor măsuri de îmbunătăţiri funciare, urmărirea organizării şi îndrumării activităţii G.A.C.-urilor, T.O.Z.urilor şi ale G.A.S.-urilor era realizată de către secţia
AGRICOLĂ.
Principalele unităţi subordonate secţiei agricole erau:
1. Institutul de Cercetări Agricole (I.C.A.R)- staţiune de cercetări,înfiinţată în anul 1950 pe terenul fostei ferme a moşierului Baraoglu,depindea de Institutul de cercetări Agronomice al Academiei.
2. Circumscripţiile sanitar – veterinare: Prundul-Bârgăului, Iad (Livezile),Şieu, Teaca, Bistriţa centrală şi Urbană.
3. Staţiunile de Maşini şi Tractoare (SMT- urile) – au luat fiinţă în anul 1948, în octombrie, în urma desfiinţării AFSM- urilor şi scindării acestora în SMT-uri şi GAS- uri.
4. Gospodăriile Agricole de Stat:
- a) – G.A.S.-Teaca - s-a organizat la început din terenurile absenteiştilor, depinzând la început de REAZIM Tg. Mureş (pentru vii),dar şi de ocolul Agricol de Plasă. În 1948 îşi ia denumirea de „ Ferma
AFSM Teaca”, care reunea cele două circumscripţii – agricolă şi viticolă -într-una singură. Ferma depindea de Direcţia Judeţeană AFSM Bistriţa,aceasta fiind subordonată AFSM din Ministerul Agriculturii şi Domeniilor. În 1949, AFSM- ul se desfiinţează, transformându-se în GAS „Gostat”, depinzând de Direcţia Judeţeană Tg. Mureş. În 1949 i se mai anexează trupul Posmuş, iar în 1950 Gospodăria Milaş.
© Arhivele Naţionale ale României
- b) – G.A.S.-Bistriţa - În cadrul Ministerului Agriculturii , în anul 1947, s-a creat Regia Exploatarea Agricolă , Zootehnică şi Maşini „Reazim „. În cadrul acestei regii s-au creat în toată ţara Direcţiile
Judeţene . În 1948, se desfiinţează „ Reazimul”, şi se înfiinţează AFSM,organizat în ţară sub formă de inspectorate, având în subordinea lor fermele. Ferma Bistriţa aparţinea de inspectoratul AFSM – Cluj. În 1949,martie a luat fiinţă G.A.S. ”Miciurin”.
5. Gospodăriile Agricole Colective (GAC- urile) 6. Gospodăriile Anexe , acestea aparţineau:
- Ministerului Industriei, Hârtiei şi Celulozei, care poseda cantina IFIL din Budacul de Jos
- Ministerului Sănătăţii – Spitalul Bistriţa
- Ministerului Agriculturii - SMT Bistriţa
- Dispensarul veterinar Bistriţa
- Punctele agricole
- Ministerului Căilor Ferate - Cantina CFR Bistriţa
- gospodăria CFR Pietriş.
- Ministerului Industriei Locale - IC Frimu Bistriţa
- uzina Bistriţa
- Direcţiei Treburilor Obşteşti – căminul de bătrâni
- secţia administrativă a raionului Bistriţa
- cantina 13 februarie
- bunurile grănicereşti
- Ministerului Finanţelor - secţia financiară a raionului în localitatea ŞieuMăgheruş.
- Ministerului Materialelor de Construcţie
- Fabrica de sobe ceramice
- Centrocoopul
– Coop. „Drum Nou”
- Ministerului Industriei Uşoare
– D.C.A.
Documentele create de această secţie sunt foarte importante reflectând transformările din agricultură ce au avut loc la nivelul raionului Bistriţa: situaţii ale G.A.C.-urilor, situaţii privind decretul 308, corespondenţă privind organizarea activităţii, situaţii privind măsurile luate pentru dezvoltarea
agriculturii.
Secţia CULTURĂ ŞI ARTĂ „îndruma, coordona şi controla activitatea cultural-educativă pentru instituţiile de stat pentru cultura de masă: cămine culturale, biblioteci, muzee, case de cultură, aşezăminte culturale, parcuri de cultură şi odihnă”. Secţia ÎNVĂŢĂMÂNT urmărea desfăşurarea în bune condiţii a procesului de învăţământ, luarea unor măsuri pentru combaterea analfabetismului, asigurarea perfecţionării cadrelor didactice. În anul 1957 are loc o unificare a celor două secţii, sub denumirea de secţia ÎNVĂŢĂMÂNT – CULTURĂ; pentru ca în 1962, ca urmare a reorganizării secţiilor, revenindu-se la situaţia dinainte de 1957, cu două secţii: ÎNVĂŢĂMÂNT şi COMITETUL
PENTRU CULTURĂ ŞI ARTĂ. O imagine privind activitatea acestor secţii este dată de documentele păstrate: planuri de muncă, rapoarte de activitate, instrucţiuni privind procesul de învăţământ, situaţii privind combaterea analfabetismului, procese-verbale ale consfătuirilor, programe culturale, fişe ale
căminelor culturale, rapoarte ale instituţiilor de cultură.
Unităţile de învăţământ subordonate secţiei raionale erau:
- şcolile elementare, clasele I-IV, în număr de 66 în raion, din care: 57
cu predare în limba română, 5 cu predare în limba germană, iar 4 erau cu
predare în limba maghiară;
- şcoli de 7 ani – clasele I- VII, în număr de 18 în tot raionul, din care 4
erau în oraşul Bistriţa;
- Casa Pionierilor;
- Şcoala medie sanitară;
- Şcoala de pomicultură;
- grădiniţe cu orar redus;
- două cămine de zi, de cartier;
- grădiniţe cu program normal în oraş şi 3 în comune;
- grădiniţe sezoniere;
- centre de şcolarizare pentru combaterea analfabetismului.
Instituţiile de cultură din raion erau: Muzeul Raional, Casa de Cultură Raională „George Coşbuc”, Biblioteca Raională, bibliotecile săteşti , cămine culturale şi Staţia de Radio-Amplificare Bistriţa.
Sarcinile secţiei PREVEDERI-SOCIALE erau acelea de a aproba ajutoare pentru dependenţii sociali, de a asigura organizarea şi funcţionarea Comisiei Medicale pentru stabilirea incapacităţii de muncă. Urmărirea sănătăţii populaţiei, asigurarea activităţii în bune condiţii a unităţilor sanitare, se făcea
prin secţia SĂNĂTATE. În anul 1957 are loc o unificare a celor două secţii, sub numele de secţia SĂNĂTATE ŞI PREVEDERI-SOCIALE. Aceste secţii au creat următoarele genuri de acte: planuri de muncă, plasarea copiilor în diferite familii, situaţii cu pensionarii IOVR, procese-verbale ale Comisiei de
Expertizare a Capacităţii de Muncă, instrucţiuni ale Ministerului Sănătăţii, rapoarte ale unităţilor sanitare, scheme de organizare ale unităţilor. Principalele unităţi de sănătate, subordonate acestei secţii:
- 11 circumscripţii sanitare: Teaca, Galaţii Bistriţei, Şieu-Măgheruş, Domneşti, Şieu, Satu-Nou, Bistriţa Jur, Iad (Livezile), Prundul-Bârgăului,Bistriţa-Bârgăului, Mureşenii-Bârgăului;
- Policlinica de Adulţi;
- Policlinica de Copii;
- Sanepidul;
- Casă de Educaţie Sanitară;
- Serviciul medico-judiciar;
- creşe de cartier;
- Spitalul Unificat Bistriţa.
Secţia GOSPODĂRIE COMUNALĂ ŞI INDUSTRIE LOCALĂ
coordona întreaga activitate economică a raionului. În anul 1954 la nivelul întregii ţări, pe baza HCM 680, are loc o reorganizare a secţiei, şi anume se împarte în secţiile : - Industrie Locală, care nu lua fiinţă în regiunile cu industrie slab dezvoltată;
- Gospodărie Comunală - lua fiinţă numai unde existau
cel puţin două localităţi cu gospodărie comunală;
- Drumuri.
Astfel în raion nu rămâne decât secţia DRUMURI, care avea drept atribuţii aprobarea diferitelor devize, întreţinerea drumurilor. Până în anul 1954, autorizaţiile erau eliberate de către secţia GOSPODĂRIE COMUNALĂ ŞI INDUSTRIE LOCALĂ, apoi de către secţia DRUMURI, pentru ca din 1960
acestea să fie eliberate de către secţia, atunci înfiinţată, ARHITECTURĂ ŞI SISTEMATIZARE. Practic acesteia îi revenea sarcina de a efectua controlul asupra diferitelor organizaţii şi instituţii, în domeniul arhitecturii, proiectări şi construcţii de oraşe şi de alte construcţii.
Industria la nivelul raionului Bistriţa era de nivel republican şi de nivel
local:
1. I.F.E.T- ul
La 11 noiembrie 1948, în locul vechii cooperative „ Regna”, a luat naştere o nouă întreprindere de interes republican I.P.E.I.L (Întreprinderea pentru exploatarea şi Industrializarea lemnului), care avea ca misiune principală exploatarea şi industrializarea lemnului.
În mai 1950, I.P.E.I.L. se dezmembrează în I.P.E.I.L. Bistriţa Bârgăului cu sediul în Suseni şi I.P.E.I.L. Ilva-Mică cu sediul în Ilva-Mică.
În martie 1952 ,se unesc din nou, având sediul în Bistriţa. Dar în decembrie, se ajunge la două întreprinderi: I.F.E.T. ( Întreprinderea de exploatare şi Transport), Bistriţa şi Năsăud şi I.F.I.L. (Întreprinderea Forestieră pentru Industrializarea Lemnului) cu sediul în Ilva-Mică.
În august 1953, din I.F.E.T. Năsăud, se desprinde I.F.E.T Rodna. În anul 1955, se desfiinţează I.F.I.L. şi se înfiinţează T.I.L. – Trustul de Industrializarea Lemnului, cu sediul în Cluj, iar fabricile de cherestea din întreaga regiune devin unităţile contabile.
2. Fabrica de Cherestea Bistriţa Bârgăului
Fabrica a fost construită în anul 1890, şi s-a constituit în societate pe acţiuni. Printre firmele cu cel mai mare capital, a fost firma „Neuberger”. În 1918, fabrica a fost incendiată, iar activitatea şi-o reia abia în 1939. În 1944 fabrica a fost din nou incendiată, pentru ca în 1946 să-şi reia activitatea.
3. Fabrica de cherestea Susenii Bârgăului
Fabrica a fost pusă în funcţiune în 1918. Era proprietatea comunităţilor grănicereşti. Din 1939, până în 1946, activitatea îi este întreruptă, o parte a personalului fiind detaşat la fabrica din Bistriţa Bârgăului. În 1946, întreprinderea îşi reia activitatea ca unitate a societăţii „Regna”, iar în 1948, prin naţionalizarea e transformată în fabrică de interes republican.
4. Fabrica de sobe ceramice
Nucleul fabricii l-a constituit atelierul meşterului sas Schuster Walter.
Acesta i-a vândut lui Biss Cornel. În anul 1948 fabrica a fost naţionalizată.
5. Întreprinderea de colectare şi Industrializare a laptelui Bistriţa
În anul 1948, s-a constituit o fabrică mică, Romlacta; apoi Aprolacta, care îşi schimbă denumirea în ISPL (1952), aceasta funcţiona într-un sedu pe str. Molotov, nr.33
Între anii 1951-1952, s-a construit fabrica din str. Filimon Sârbu, nr.17,care i-a denumirea de ICIL Bistriţa. (23 august 1952).
În anul 1952, s-a construit o filială anexă a I.C.I.L.-ului, la PrundulBârgăului,care se pune în funcţie
în 1953. Acum se constituie şi centrele de colectare şi prelucrare a laptelui.
Fabrica de mezeluri
Nucleul fabricii îl constituie fabrica de mezeluri condusă de fraţii Braedt.
În 1944, fabrica îşi încetează activitatea. În 1946, fabrica îşi reia activitatea ca întreprinderea particulară a inginerului Globanu.
În 1948, fabrica se naţionalizează. După naţionalizare, aceasta depindea de IRIC- Cluj (Întreprinderea Regională de Industrializare a cărnii).
7. Întreprinderea Regională Forestieră Prundul-Bârgăului
Fabrica a fost construită de Helinger în 1925, care a vândut-o fraţilor Nirenfeld. După deportarea acestora, fabrica a fost condusă de o societate maghiară, care o administrează până în 1944. După cel de-al II-lea război, fabrica şi-a stagnat activitatea până în 1948. IC Frimu a administrat-o până în 1953, când se desfiinţează secţia forestieră de la IC Frimu, fabrica a trecut la IRF Cluj (Întreprinderea Regională Forestieră).
Întreprinderea Regională Prundul-Bârgăului exploatează şi prelucrează produsele secundare lemnoase din pădurile Ocolului Silvic Prundul-Bârgăului.
8. Cooperativa „Tâmplarul”
A luat fiinţă în anul 1912. În timpul războiului (1944) atelierele sunt părăsite, iar cooperativa intră în proprietatea statului ca bun absenteist.
În 1946, un tâmplar Şomfelean, înfiinţează un atelier cooperatist. Dar în 1947, din cauza lipsei capitalului, atelierul e preluat de o comisie de lichidare.
Maşinile au fost preluate de Întreprinderea CFR- LST Bistriţa şi apoi de L.S. Telciu, care construiau linia Sărăţel-Deda şi Salva-Vişeu. A fost naţionalizată prin decretul 92/1950. După naţionalizare organul tutelar al cooperativei a fost „UCECOMUL”.
9. Întreprinderea raională „I.C.Frimu” Bistriţa În 1 octombrie 1950, Gospodăria Chibzuită Năsăud, în care intrau următoarele fabrici şi gospodării: Fabrica de Marmeladă, Gospodăria 7Noiembrie, Gospodăria 1 Mai Bârgău, Gospodăria 1 Mai Şieu , Gospodărie 9 Mai Rodna, Gospodăria 6 Martie Lechinţa, Gospodăria 23 August Bistriţa,Gospodăria G. Coşbuc Năsăud, se transformă în Întreprinderea Mixtă I.C. Frimu, cu sediul în Bistriţa. Activitatea acestei întreprinderi se extindea pe raza a trei raioane : Bistriţa, Năsăud, Beclean, forul tutelar fiind Comitetul Executiv al Sfatul popular al regiunii Rodna. Tot în octombrie, în IC Frimu intră şi sectorul Beclean şi Manic – Teaca, Fabrica de Săpun Bistriţa, Gaterul PrundulBârgăului , Fabrica de Sifoane Bistriţa.
La sfârşitul lui octombrie 1950, se desprind din IC Frimu, următoarele întreprinderi: „Hebe”- Sângeorz Băi, Moara Monor, iar Gospodăria „ G. Coşbuc” devine autonomă.
În 1952, Întreprinderea Agrozootehnică Bistriţa , devine autonomă,iar întreprinderea „ Mica” s-a predat
IMC Cluj. În 1.01.1953, sectorul forestier trece la IRF Cluj. La 12.01.1955, în IC Frimu, intră o poligrafie şi trei abatoare.
Avea următoarele ramuri de producţie:
1. metalurgică - atelierul de reparaţii auto; - atelierul de tipărit; - atelier reparaţii maşini electrice.
2. industria lemnului;
3. materiale de construcţie – fabrica de cărămizi Şieu-Odorhei;
4. piei şi cauciuc – fostă fabrica lui Hatchi Alwin, care în 1951 devine întreprinderea „Cometa”;
5. textilă, cu trei dărace: unul în Şieu şi două în Beclean;
6. poligrafică;
7. alimentară şi produse chimice:
- Fabrica de marmeladă şi uscătoria de fructe;
- Fabrica de oţet;
- Fabrica de ape gazoase;
- Fabrica de săpun.
10.Întreprinderea de Panificaţie Locală - Bistriţa
În 1948, are loc naţionalizarea brutăriilor, astfel se înfiinţa Cooperativa „1Mai”.
La 10 noiembrie 1949, se transformă în Întreprinderea de Panificaţie Locală, sub tutela Trustului de Panificaţie Rodna. De la 1 august 1952, întreprinderea trece la Trustul regional de Panificaţie Cluj. Din februarie 1955, aceasta a aparţinut Sfatului Regional Cluj.
11.Sectorul Construcţii
Prima întreprindere de construcţii s-a înfiinţat la Bistriţa în 1950. De la 1 ianuarie 1953, după desfiinţarea regiunii Rodna, întreprinderea a fost comasată cu Întreprinderea de Construcţii Locale Cluj. Prin transformarea I.R.L.C. în Trustul de Construcţii Locale, unitatea din Bistriţa a devenit Întreprinderea Locală de Construcţii, care în 1955, îşi mută sediul în Dej.
12.Întreprinderile Comunale de Apă şi Electricitate
Constituite din: Uzina termo-electrică din Bistriţa şi Uzina hidroelectrică de la baraj. Din 1952, la aceste întreprinderi s-au comasat şi:
- Uzina Prundul-Bârgăului;
- Turbina de la Fabrica de Hârtie Prundul-Bârgăului;
- Microcentrala din Jeica;
- Uzina electrică Teaca;
- Grupul electrogen Şieu.
Secţia COMERCIALĂ, urmărea reglementarea comerţului la nivelul
raionului, distribuirea mărfurilor, aprovizionarea unităţilor comerciale, atribuţii
reflectate şi în: dările de seamă, planuri de muncă, procese-verbale, situaţii cu
reţeaua comercială.
Primele unităţi ale comerţului de stat s-au înfiinţat în 1948. În acest an sau constituit
3 magazine: Secera,Tg. Mureş cu produse textile, Ardealul- cu produse alimentare. Acestea aparţineau de Ministerul Comerţului Interior.
Începând cu 1952, se realizează o comasare a magazinelor. Astfel magazinul Secera şi Tg. Mureş, formează OCL- ul ( Organizaţia Comercială Locală) - produse interraionale Bistriţa, iar ICS( Întreprinderea Comercială de Stat) Alimentara, se transformă în OCL Alimentara. Începând cu 1953, cele două OCL- uri, s-au comasat formând OCL-Comerţ Mixt, cu trei sectoare:
produse alimentare, produse industriale, alimentaţie publică.
Alte unităţi comerciale erau: - Aprozar – se ocupa cu colectarea,achiziţionarea , prelucrarea şi desfacerea fructelor;
- Fruct-Export
- - centrul Bistriţa se ocupa cu colectarea produselor apte pentru export.
Sarcinile secţiei COMBUSTIBIL erau acelea:
- de a satisface nevoia de lubrifianţi pentru întreprinderi , instituţii şi cetăţeni;
- de a descoperi , extrage şi folosii resursele de combustibil local;
- de a valorifica resturile de ardere;
- de a supraveghea şi controla normele pentru consumul de combustibil.
Documentele create de aceasta sunt: ordine , dispoziţii, adeverinţe pentru cotele de combustibil alocate, planuri transport.
Întreprinderea „ Combustibil”- prima întreprindere care aproviziona populaţia cu lemne de foc, a luat fiinţă în iulie 1949, sub denumirea „Fagul Bistriţei”. În anul 1950, întreprinderea îşi schimbă denumirea în aceea de „Combustibil”.
În 1952, întreprinderea a fost comasată cu Întreprinderea regională de la Cluj.
Operaţiunile financiare ale întregului raion, percepţia unor taxe şi impozite, întocmirea bugetelor se realiza de către secţia FINANCIARĂ. La această secţie regăsim: planurile de venituri şi cheltuieli, bugetele, proceseverbale privind impunerile pe meseriile sistate, pe transporturi sistate. Până
în anul 1957, secţia era subordonată direct Ministerului de Finanţe şi nu Sfatului Popular al raionului Bistriţa, de abia după acest an secţia a fost subordonată Sfatului.
Secţia VALORIFICARE s-a înfiinţat de abia în anul 1957, după desfiinţarea Împuternicitului pentru Colectarea Produselor Agricole .Secţia deţine documente pentru anii 1957-1965, şi anume: instrucţiuni privind impunerea cotelor, tabele de impunere, corespondenţă privind activitatea morilor şi daracelor de lână. În anul 1965 această secţie se desfiinţează; plata colectorilor s-a efectuat, pentru anii următori, de către Secţie Secretariat.
Corpul de Control Financiar Intern de pe lângă Sfatul popular al raionului Bistriţa avea drept atribuţii controlul pe linie financiară asupra tuturor instituţiilor şi întreprinderilor din raion. De altfel, toate documentele păstrate , din perioada 1957-1968, sunt procese-verbale de control.
Conţinutul documentelor acestui fond reflectă aria largă a componenţei teritoriale şi materiale a Sfatului popular al raionului Bistriţa, din perioada 19501968.
Fondul a fost prelucrat arhivistic, în perioada 2001-2003, de către inspectorii de specialitate Vlaşin Cornelia şi Vlaşin Florin.
Date generale despre fond:
Nr. fond: 281;
Nr. inv: 293;
- 12 -
XXX
© Arhivele Naţionale ale României
Anii extremi: 1950-1968;
Cantitatea: 171,55 m.l., 7377 u.a.
Este de menţionat faptul că, datorită bogăţiei informaţiilor aflate în acest
fond, inventarul fondului este format din două volume, după cum urmează:
1) - volumul I (anii extremi: 1950-1968, 3050 u.a.), nr. inv. 293, sunt
grupate secţiile numerotate de la I la VI:
I. Comitetul Executiv – Secretariat
II. Oficiul Juridic
III. Secţia Cadre
IV. Secţia Organizatorică
V. Secţia Învăţământ
VI. Secţia Învăţământ-Cultură
2) - volumul II (anii extremi: 1950-1968, u.a.), nr. inv. 294, sunt grupate
secţiile numerotate de la VII la XX:
VII. Secţia Cultură şi Artă
VIII. Corpul de Control Financiar Intern
IX. Secţia Agricolă
X. Secţia Valorificări
XI. Secţia Comercială
XII. Secţia Arhitectură şi Sistematizare
XIII. Secţia Sănătate
XIV. Secţia Prevederi Sociale
XV. Secţia Sănătate şi Prevederi Sociale
XVI. Secţia Planificare
XVII. Secţia Drumuri
XVIII. Secţia Gospodărie Comunală şi Industrie Locală
XIX. Secţia Combustibil
XX. Secţia Financiară
Bistriţa, Întocmit şi tehnoredactat, 24.06.2003 Inspectori de specialitate:
Vlaşin Cornelia Vlaşin Florin Nr. inv. Nr.vechi al u.a.
