PATRIOTÍSM - Sentiment de dragoste și devotament fată de patrie și de popor, statornicit în decursul istoriei

PATRIOTISM ȘI NAŢIONALISM

Patriotism: Sentiment de dragoste şi devotament faţă de patria şi poporul din care faci parte.

Naţionalism: Conştiinţa de apartenenţă la o naţiune ridicată la nivelul de dragoste faţă de naţionalitatea şi cetăţenia pe care o avem.

Vezi și

JURĂMÂNTUL MILITAR

Eu, cetăţean al Republicii Socialiste România, intrând în rândul forţelor armate, jur să fiu devotat poporului muncitor, patriei mele şi conducerii de stat a Republicii Socialiste România.

Jur să-mi însuşesc temeinic toate cunoştinţele mele, pentru a fi un bun militar al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România.
Jur să fiu luptător dârz, cinstit, curajos, disciplinat şi vigilent, să păstrez cu stricteţe secretul militar şi de stat, să păzesc cu grijă avutul militar şi obştesc, să execut fără şovăire prevederile regulamentelor militare şi ordinele comandanţilor şi şefilor mei.
Jur să urăsc din adâncul fiinţei mele pe toţi duşmanii patriei şi ai poporului muncitor.
Jur să fiu gata oricând să lupt pentru apărarea patriei mele, Republica Socialistă România, şi ca militar al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România să lupt cu toată dârzenia şi priceperea, neprecupeţind sângele şi viaţa mea, pentru dobândirea victoriei depline asupra duşmanilor.
Dacă voi călca jurământul meu, să mă lovească pedeapsa aspră a legii Republicii Socialiste România şi să-mi atrag ura şi dispreţul oamenilor muncii.
Mă leg să îndeplinesc întocmai jurământul meu, pentru libertatea şi fericirea patriei şi a poporului muncitor.

Patriotismul este o dimensiune valorică preţioasă a naţiunii române.

Aceste noţiuni se reflectă ca însuşiri sufleteşti şi le putem observa prin comportamentul şi convingerea fiecărui om, ele sunt expresia unor sentimente. Fiind două noţiuni surori, ele se pot adesea confunda. Nu există patriotism fără sentiment naţional, şi nici invers. Împletirea lor dă înţelegerea celui mai înalt sentiment, sentimentul solid al iubirii de patrie pentru apărarea căreia îţi dai şi viaţa.

Sigur că patriotismul este naţional, el are însuşirea de a se perpetua, se moşteneşte de-a lungul istoriei şi se transmite fiecărui cetăţean.

Fiecare membru sau cetăţean, indiferent de gradul de pregătire, este conştient de apartenenţa sa la o naţiune, aşa cum aparţine unei familii, tot aşa aparţine unei naţiuni distincte, determinată prin limbă, credinţă, istorie şi alte însuşiri specifice.

Deci, naţiunea s-a perpetuat şi dezvoltat într-un anumit teritoriu şi a fost influenţată de condiţiile geografice, istorice, de mediu şi îşi pune amprenta asupra personalităţii cetăţeanului, individului.

Dragostea şi mândria unei naţiuni se contopeşte într-un mod fericit cu patriotismul.

Dar ce este patria? Este Ţara în care trăieşti şi al cărei cetăţean eşti. Mediul politic, social şi cultural în care trăieşte un popor conform aspiraţiilor şi tradiţiilor sale istorice.

Toate personalităţile din istoria României au fost mândre de naţionalitatea lor, toate au dovedit patriotism, calităţi care le-au propulsat în fruntea mulţimilor şi le-au conferit rol de conducători, de reprezentanţi ai populaţiei, ai poporului sau a unor domenii de activitate capitale. Atunci când convingerile şi năzuinţele lor au coincis cu cele ale majorităţii, au devenit lideri sau chiar reprezentanţi ai întregii societăţi, ai întregii ţări. Am să mă opresc prin a exemplifica cele de mai sus doar prin două personalităţi din istoria ţării noastre.

Mihai Viteazul şi Alexandru Cuza

Putea oare Mihai Viteazul să înfăptuiască acea epocă extraordinară de unire a tuturor teritoriilor româneşti dacă nu s-ar fi identificat cu năzuinţele tuturor românilor? Categoric, nu!

Putea să îndeplinească idealul de unire dacă nu ar fi fost conştient de unitatea de neam, de limbă şi de obiceiuri ale românilor? Nu! Putea Alexandru Ioan Cuza să înfăptuiască, la 1859, unirea celor două principate româneşti şi să răspundă necesităţii istorice dacă nu ar fi fost patriot? Nu!

El a întrupat spiritul naţional şi patriotic care l-a ridicat la o justă înţelegere a necesităţii unirii. Aceste elemente i-au dat o perfectă înţelegere a momentului istoric.

De partea lui au fost năzuinţele de veacuri ale românilor, simţul lor naţional şi patriotic.

Una din manifestările patriotice ale românilor este respectarea legilor ţării.

Dar respectarea legilor ţării este obligatorie şi pentru cetăţenii români de alte etnii. Cel de altă naţionalitate, indiferent care ar fi ea şi trăieşte în mijlocul românilor, în ţara noastră, este conştient că este cetăţean român.

Sunt unele excepţii ca: străinii care trăiesc temporar la noi, diplomaţii, oamenii de afaceri şi alţii care nu sunt cetăţeni români, dar şi aceştia au obligaţia de a respecta Constituţia României.

Respectarea naţionalităţii

În Basarabia (Republica Moldova), vedem naţionalitatea nu doar negată, ci şi oprimată. În Ucraina, toate zonele cu populaţie românească, la fel. Nu mai vorbim despre limba română, care în Bucovina de dincolo este pe cale de dispariţie.

Românii din aceste teritorii trebuie să ceară cu hotărâre respectarea naţionalităţii şi a limbii lor, a credinţei, Bisericii şi administraţiei locale. Este un adevăr de necontestat că noi, românii, le-am asigurat drepturi egale tuturor etniilor care trăiesc în România. Acest lucru este o expresie a omeniei românilor şi a unei democraţii reale.

De ce atunci românii care se află în afara graniţelor ţării noastre să nu se bucure de tratamente şi drepturi egale?

Avem conştiinţa necesităţii respectării oricărei etnii în interiorul ţării noastre, dar în acelaşi timp trebuie să veghem şi la conservarea naţionalităţii noastre. Toate aceste drepturi sunt întemeiate nu doar pe legi, dar şi pe raţionament şi simpatii. Noi trebuie să cultivăm un curent naţional şi patriotic şi nu să generalizăm experienţe străine, care nu ni se potrivesc şi care de bună seamă nu vor fi viabile. Vor dăinui doar cele specifice ţării noastre. Sentimentul patriotic ori naţional nu trebuie să se manifeste după cum gândesc unele partide politice, ci trebuie să fie expresie românească, căci românii au fost întotdeauna concilianţi şi au respectat drepturile naţionalităţilor conlocuitoare. La rândul lor, aceste naţionalităţi sau grupuri etnice trebuie să respecte Constituţia, pe care şi ele au votat-o, iar prin interpretarea drepturilor şi libertăţilor acordate să nu lezeze în niciun fel sentimentul românesc.

România este ţara tuturor locuitorilor ei, deci este patria lor şi trebuie să fie patrioţi, să iubească ţara şi să fie capabili să lupte pentru drepturile şi interesele ei. A fost o vreme când cele două noţiuni - patriotism şi naţionalism - au fost înlocuite cu teza Internaţionalismului proletar. Acesta nu a fost decât un pretext, o idee care s-a situat deasupra oricăror naţiuni şi naţionalităţi...

Noi nu am manifestat niciodată un naţionalism extremist, ci unul tolerant care acceptă şi respectă drepturile conlocuitorilor.

Noi nu am spânzurat pe nimeni, poate doar pe vreun tâlhar sau criminal periculos, condamnat la moarte prin antichitate.

Manifestările duşmănoase şi criminale ale unor descreieraţi, de altă etnie, sunt porniri bolnăvicioase, încurajate de către un partid (?! - n.n.) rasist (UDMR), care are o doctrină fascistă, antiromânească, trebuie oprite până nu e prea târziu. În cadrul aşa-zisului partid UDMR, se proslăveşte o politică periculoasă. Ei îi socotesc pe români o rasă inferioară. În gândirea ungurilor din acest partid (?! - n.n.) dăinuiesc teorii horthysto-naziste, prin care îşi propun să nimicească neamul românesc.

Dar noi, românii ardeleni, suntem cea mai veche populaţie din Europa, care n-am venit de nicăieri şi suntem urmaşii unui neam viteaz şi cinstit, suntem aici dintotdeauna şi vom fi de-a pururi.

Degeaba le arăţi ungurilor dovezi în acest sens, ei inventează teze noi, revizioniste, iredentiste, de ură faţă de români.

Românii din cele trei judeţe, Harghita, Covasna şi Mureş, sunt batjocoriţi şi discriminaţi. Este strigător la cer ce se întâmplă, sub oblăduirea şi cu sprijinul Guvernului Boc. Un guvern trădător, care a vândut ţara ungurilor.

Dacă un român aflat pe teritoriul Ungariei ar fi făcut cu chipul lui Kossuth ce a făcut Barna cu cel al lui Avram Iancu, ar fi fost omorât pe loc.

Dar la noi e posibil orice, şi orice crimă săvârşită de UDMR-ul aliat la guvernare este trecută cu vederea.

Trezeşte-te, Neam Românesc, şi nu te lăsa să fii batjocorit în propria ta Ţară!

Până şi în Africa a fost desfiinţat segregaţionismul, dar în zilele noastre în Transilvania este promovat de către UDMR. Au separat învăţământul în Institutul de Farmacie din Târgu-Mureş, pe cel românesc de cel unguresc pe criterii etnice (rasiste).

Ne ameninţă şi declară făţiş că Transilvania va reveni la Ungaria. Că în curând ne vor reedita un Kosovo în Ardeal etc. etc. Până unde poate merge ura şi prostia!

Noi, românii, le cerem să se liniştească, pentru că noi am mai pus o opincă pe clădirea Parlamentului din Budapesta de două ori. Chiar mai vor şi o a treia opincă? În 24 de ore acest lucru se poate realiza! Aşa că băgaţi-vă minţile în cap!

Tot ce se întâmplă azi în Transilvania, nu se produce întâmplător, ci sunt acţiuni provocate din afara Ţării. Acţiuni trecute sub tăcere de către un guvern trădător şi marionetă al lui Boc.

Oare puterile occidentale (europene) nu văd ce se întâmplă la noi? Sau se fac că nu văd, ba cred că le convine chiar, căci şi-au dat mâna pentru a distruge această Ţară.

Acesta este europenismul mult trâmbiţat? Priviţi planul de împărţire administrativă a Ţării şi veţi observa imediat cum se dă apă la moara ungurilor.

Dumnezeule, opreşte nesăbuinţa guvernului trădător şi alungă păsările de pradă!

Vezi Constitutia Romaniei din 2003

PATRIA

Patria ne este glia
Sub care ne dorm străbunii,
Ţara noastră, ROMÂNIA,
Cu-ai săi munţi contra furtunii
Şi cu falnica pădure
Mirosind a mură coaptă,
Ce-a adus din timpuri sure
Doina ce ne-o cântă-n şoaptă.

Patria este ogorul,
Care-n holdele de grâne,
Pune-n spice viitorul
Cu aroma sa de pâine.

Patria-i pământ natal,
Unitar, indivizibil,
Patria-i un dar astral
Cu farmec irezistibil.

Către patrie se-ndreaptă
Orice gând de luptător,
Care duce-o luptă dreaptă,
Pentru-al Ţării viitor.

Nicolae Dărăbanţ (Braşov),
Membru al Societăţii de ştiinţe
Istorice din România

Vezi Cum şi de ce a scăpat comunismul de proces

Jurămîntul militar are următorul cuprins:

"Pentru îndeplinirea datoriei sacre de apărare a patriei înscrisă în Constituţie, eu ........, cetăţean al Republicii Socialiste România, intrînd în rîndurile forţelor armate, jur credinţă nestrămutată poporului român şi patriei mele socialiste. Jur să respect legile ţării, să execut întocmai ordinele comandantului suprem, cerinţele regulamentelor militare şi ordinele comandanţilor şi şefilor mei, atît în timp de pace cît şi în timp de război. Jur să nu-mi precupeţesc sîngele şi viaţa pentru a apăra pămîntul strămoşesc, independenţa şi suveranitatea patriei, cauza socialismului. Dacă voi călca jurămîntul meu, să suport pedeapsa aspră a legilor Republicii Socialiste România".

Jurământul militar

În Decretul-Lege nr. 55 din 6 februarie 1990, publicat în Monitorul Oficial nr. 21 din 8 februarie 1990 se prevede că, la intrarea în rândurile forțelor armate ale României, militarii vor depune următorul juramânt:[3]

"Eu,............., intrând în rândurile forțelor armate, jur credință nestrămutată poporului român și patriei mele.

Jur să respect legile țării, să execut întocmai cerințele regulamentelor militare și ordinele comandanților și șefilor mei, atât în timp de pace, cât și în timp de război.

Jur să nu-mi precupețesc sângele și viața pentru a apăra pământul strămoșesc, independența și suveranitatea patriei.

Dacă voi călca jurământul meu, să suport pedeapsa aspră a legilor patriei mele, România."

În legea nr. 446 din 30 noiembrie 2006 privind pregătirea populației pentru apărare, publicată în Monitorul Oficial nr. 990/12 decembrie 2006, formula jurământului militar este următoarea:

"Eu, ............., jur credință patriei mele, România. Jur să-mi apăr țara, chiar cu prețul vieții. Jur să respect Constituția, legile țării și regulamentele militare. Așa să-mi ajute Dumnezeu!"

Jurământul de credință

Prin Legea nr.8 din 10 ianuarie 2002 privind jurământul de credință față de țară și popor al senatorilor și deputaților din Parlamentul României, textul publicat în Monitorul Oficial nr. 101/5 feb. 2002, senatorii și deputații depun, în ședință solemnă a Camerei din care fac parte, următorul jurământ de credință față de țară și popor:

"Jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

Jurământul de credință se poate depune și fără formula religioasă, aceasta putând fi înlocuită cu formula:

Jur pe onoare și conștiință,

Republicarea 1 în Buletinul Oficial nr. 17 din 24.11.1964.

Art. 10.

Militarii depun juramintul militar de credinta poporului muncitor, patriei si conducerii de stat a Republicii Populare Romine.

Juramintul are urmatorul cuprins: Eu, cetatean al Republicii Populare Romine, intrind in rindul fortelor armate, jur sa fiu devotat poporului muncitor, patriei mele si conducerii de stat a Republicii Populare Romine.

Jur sa-mi insusesc temeinic toate cunostiintele militare pentru a fi un bun militar al Fortelor Armate al Republicii Populare Romine.

Jur sa fiu luptator dirz, cinstit, curajos, disciplinat si vigilent, sa pastrez cu strictete secretul militar si de stat, sa pazesc cu grija avutul militar si obstesc, sa execut fara sovaire prevederile regulamentelor militare si ordinele comandantilor si sefilor mei.

Jur sa urasc din adincul fiintei mele pe toti dusmanii patriei si ai poporului muncitor.

Jur sa fiu gata oricind sa lupt pentru apararea patriei mele, Republica Populara Romana, si ca militar al Fortelor Armate ale Republicii populare Romane sa lupt cu toata dirzenia si priceperea, neprecupetind singele si viata mea, pentru dobindirea victoriei depline asupra dusmanilor.

Daca voi calca juramintul meu, sa ma loveasca pedeapsa aspra a legii Republicii Populare Romine si sa-mi atrag ura si dispretul oamenilor muncii.

Ma leg sa indeplinesc intocmai juramintul meu, pentru libertatea si fericirea patriei si a poporului muncitoresc.
CAPITOLUL IIServiciul militar in termen

Art. 11.

Durata serviciului militar este de un an si 4 luni pentru militarii in termen din toate armele, in afara de militarii in termen incorporati la marina militara si la navele de graniceri, pentru care durata serviciului militar este de 2 ani.

Durata serviciului militar ca elevi in scolile militare de ofiteri de rezerva sau ca militari cu termen redus pentru absolventii institutiilor de invatamint superior ori ai altor institutii de invatamint stabilite prin hotarire a Consiliului de Ministri, este de 8 luni.

Durata serviciului militar in termen se socoteste incepind de la 1 a lunii urmatoare incorporarii.

In caz de nevoie, durata serviciului militar in termen poate fi prelungita cu cel mult 9 luni si anume: pentru primele 3 luni prin instructiunile ministrului apararii Fortelor Armate, iar pentru urmatoarele 6 luni prin hotarire a Consiliului de Ministri.

Art. 12.

Pentru indeplinirea serviciului militar in termen sint chemati cetatenii de sex masculin, care in perioada de la 1 ianuarie - 31 decembrie a anului incorporarii implinesc virsta de 20 ani.

Cetatenii care au absolvit scoli medii de cultura generala sau scoli echivalente acestora sint chemati pentru indeplinirea serviciului militar in termen in cursul anului in care implinesc virsta de 18 ani, insa nu inainte de perioada in care se tine in anul respectiv examenul de admitere in institutiile de invatamint superior.

Pot fi incorporati pentru indeplinirea serviciului militar in termen si cetatenii ce solicita acest lucru si care in cursul anului incorporarii implinesc virsta de 18 ani. Conditiile asupra incorporarii acestora se vor stabili prin instructiuni ale ministrului Fortelor Armate.

Limita maxima de virsta pina la care cetatenii de sex masculin pot fi chemati sa indeplineasca serviciul militar in termen este de 26 ani. Cei incorporati pina la implinirea acestei virste executa serviciul militar in termen cu durata prevazuta la art. 11 alineatul 1.

Pentru absolventii institutiilor de invatamint superior si al altor institutii stabilite prin hotarire a Consiliului de Ministri, nu sint stabilite limite de virsta.

Art. 13.

In vederea indeplinirii serviciului militar in termen, comisariatele militare de raion sau de oras efectueaza anual recrutarea tinerilor.

Sint recrutati tinerii care pina la data de 1 ianuarie a anului cind se face recrutarea au implinit virsta de 18 sau 19 ani, la datele si in conditiile stabilite prin instructiunile ministerului Fortelor Armate.

Elevii scolilor medii de cultura generala sau a i scolilor echivalente acestora sint recrutati in ultimul an de studii.

Toti tinerii care indeplinesc conditiile prevazute la alineatele precedente sint obligati sa se prezinte, in perioada recrutarii, la comisariatele militare pe teritoriul carora isi au domiciliul sau se afla scoala respectiva, chiar daca nu au primit ordine de chemare.

Recrutarea se face in localitatea unde se gaseste comisariatul militar de raion sau de oras pentru toti tinerii domiciliati pe teritoriul raionului sau orasului respectiv. Elevii si studentii vor fi recrutati de catre comisariatele militare pe teritoriul carora se gasesc scolile sau institutiile de invatamint superior respective.

Tinerii recrutati de comisariatele militare se numesc recruti.

Art. 14.

In vederea indeplinirii serviciului militar in termen, comisariatele militare de raion sau de oras efectueaza in fiecare an incorporarea tinerilor, la datele stabilite prin instructiunile Fortelor Armate.

Art. 15.

Pentru incorporare, toti recrutii sint obligati sa se prezinte la datele si locul prevazut in ordinul de chemare la incorporare, emis de catre comisariatul militar de raion sau de oras.

De asemenea, sint obligati sa se prezinte la incorporare si tinerii care din diferite motive nu au fost recrutati dar fac parte din contingentul respectiv. Acestia se vor prezenta la comisariatele militare de raion sau de oras, pe teritoriul carora domiciliaza.

Art. 16.

Recrutii detinuti pentru executarea unor pedepse privative de libertate, care nu au fost condamnati la degradare civica, vor fi chemati la incorporare dupa executarea pedepsei, daca nu au implinit virsta de 26 ani.

Art. 17.

Recrutii care sint unicii sustinatori ai parintilor si contribuie efectiv la intretinerea lor materiala se scutesc de serviciul militar in termen, daca:

a) tatal este in virsta de cel putin 60 ani si mama de 55 ani;

b) ambii parinti sint invalizi de gradul I sau II, indiferent de virsta;

c) parintele supravietuitor ori, in caz de despartire legala a parintilor sau de separare a lor in fapt de cel putin 2 ani inainte de recrutare, parintele intretinut de recrut, indeplineste una din conditiile de mai sus.

De asemenea, se scutesc de serviciul militar in termen si recrutii care sint unicii sustinatori ai fratilor si surorilor minori si contribuie efectiv la intretinerea lor materiala.

Recrutii care au obtinut scutire de serviciul militar in timp de pace, ca sustinator de familie, se trec in rezerva la categoria a II-a si li se elibereaza livret militar.

In cazul cind inceteaza cauza de scutire, recrutii trecuti in rezerva la categoria a II-a pot fi chemati pentru a indeplinii serviciul militar in termen daca nu au implinit virsta de 26 ani.

Art. 18

Aminarea de la incorporare se acorda:

a) tinerilor gasiti la incorporare bolnavi sau cu infirmitati fizice, in conditiile stabilite prin instructiunilor Ministerului Fortelor Armate;

b) elevilor scolilor medii de cultura generala sau ai scolilor echivalente ale acestora de la cursurile de zi, pina la absolvirea scolii;

c) studentilor de la cursurile de zi, serale sau fara frecventa ale institutiilor de invatamint superior, precum si elevilor unor institutii de invatamint stabilite prin hotarirea Consiliului de Ministri, pina la absolvirea institutiilor respective.

In cazul intreruperii studiilor fara o temeinica justificare sau in caz de exmatriculare, elevii si studentii aminati de la incorporare pentru studii in baza prevederilor de la literele b si c, pierd acest drept si se incorporeaza in conditiile stabilite pentru toti tinerii.

Tinerii aminati de la incorporare in conditiile prevazute in acest articol, care au implinit virsta de 26 ani, cu exceptia prevazuti la litera c, nu se mai incorporeaza ci se trec in rezerva la categoria a II-a.

Art. 19.

Recrutarea si incorporarea tinerilor se face de catre comisiile de recrutare sau incorporare care se constituie pe linga comisariatele militare de raion sau de oras.

Aceste comisii se compun din:

- presedinte: - comisarul militar al raionului sau orasului;

- membrii: - unul din vicepresedintii comitetului executiv al sfatului popular raional sau orasenesc, desemnat de presedintele comitetului executiv;

- delegatul organului raional sau orasenesc al Ministerului Afacerilor Interne;

- doi medici - un internist si un chirurg - desemnati de comitetul executiv al sfatului popular raional sau orasenesc.

Din comisiile de incorporare raionale sau orasenesti in afara de cei doi medici desemnati de comitetul executiv al sfatului popular raional sau orasenesc, pot face parte si medici militari desemnati de Ministerul Fortelor Armate.

Comisiile de recrutare sau incorporare pot folosi in calitate de consultanti si medici specialisti desemnati de comitetele executive ale sfaturilor populare raionale sau orasenesti.

Incadrarea nominala a comisiilor de recrutare sau incorporare si numirea medicilor specialisti consultanti se aproba de catre comisarii militari de regiune.

http://lege5.ro/Gratuit/heztsnrw/decretul-nr-468-1957-pentru-reglementarea-indeplinirii-serviciului-militar/2

Epoca Comunismului

marți, 21 mai 2013

JURĂMÂNTUL de credință

PATRIOTISM ȘI NAŢIONALISM

Europa privită din viitor

Hrana vie

Duda a pus mâna pe Casa Regală

Nu poti multiplica bogatia divizand-o !

Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

Fii propriul tău nutriționist

Maya ramane o civilizatie misterioasa

Slăbești daca esti motivat

Serbet de ciocolata

Medicament retras - folosit în diabet

Brexit-ul - Spaima Europei

Virusul Misterios

Sistemele solare - apă caldă

Aparitia starii de insolventa

TRUMP ESTE PRESEDINTE