miercuri, 31 iulie 2013

Ceausescu a presimtit gravitatea evenimentelor


De teamă să nu fie asasinat, Ceauşescu a cerut să fie însoţit în Iran de două avioane de vânătoare 



Mihai Hårjeu, Secretarul personal al lui Nicolae Ceauşescu, descrie mişcările făcute de şeful statului în perioada 17-22 decembrie 1989. Mihai Hårjeu era omul care, din 1983, se ocupa de evidenţa şi verificarea documentelor care ajungeau la Cabinetul 1, de legăturile telefonice ale preşedintelui, de convocarea celor cu care voia să discute şi de agenda personală a acestuia. Îl însoţea peste tot pe dictator, inclusiv în străinătate. El spune că la teleconferinţa cu prim-secretarii de judeţe, din 17 decembrie, Ceauşescu a cerut să se tragă, după ce avusese o discuţie “violentă” cu şefii şefii armatei şi internelor (Milea, Vlad Postelnicu).

Vezi și

  1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

  2. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

  3. Scara de valori a societății romanești 

  4. Europa privită din viitor

  5. Hrana vie

  6. Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

  7. Destinatii uimitoare pe glob

  8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

  9. Primarul care nu frură

  10. Duda a pus mâna pe Casa Regală

  11. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

  12. Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

  13. O Nouă Republică

  14.    A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

  15. În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

  16. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

  17. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

  18. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

  19. Fii propriul tău nutriționist

  20. Maya ramane o civilizatie misterioasa

  21. Slăbești daca esti motivat

  22. Serbet de ciocolata

  23. Set medical Covid necesar acasă

  24. Medicament retras - folosit în diabet

  25. Brexit-ul - Spaima Europei

  26. Virusul Misterios

  27. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

  28. Sistemele solare - apă caldă

  29. Economisirea energiei electrice

  30.  Hoțul de cărți

  31. Aparitia starii de insolventa

  32. TRUMP ESTE PRESEDINTE

  33. Microbii din organismul uman

  34. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

  35. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

  36. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

  37. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

  38. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici


Deşi ca urmare a revoltei de la Timişoara se declarase starea de necesitate, iar armata ucisese zeci de civili aflaţi inclusiv în balcoanele blocurilor, Ceauşescu n-a renunţat la vizita programată în Iran. Hårjeu spune că preşedintele a plecat totuşi în Iran pentru a arăta că evenimentele de la Timişoara nu sunt grave. Cu toate acestea, el a era extrem de îngrijorat şi a sunat de nenumărate ori în ţară, inclusiv la “ore nepotrivite” ale dimineţii. Ceauşescu se temea de ceea ce se întåmpla, iar asta o ştiau doar cei din imediata sa apropiere. Pentru că fusese informat deja, din noiembrie că se va încerca asasinarea sa, el a cerut ca aeronava sa să fie însoţită, în Iran, de două avioane de vånătoare.

Era pentru prima dată cånd Ceauşescu lua o asemenea măsură de protecţie. Pe 21 decembrie 1989, cel care a condus represiunea din Bucureşti a fost Ceauşescu, după ce l-a desemnat pe Dincă Teleagă să coordoneze personal acţiunile armatei şi securităţii. În dimineaţa de 22 decembrie Ceauşescu a mers la culcare doar după ce i s-a spus că revolta fusese reprimată.
A doua zi, cånd oamenii au început să iasă din nou în stradă, Ceauşescu, în halat şi trezit din somn a spus să se arunce cu gaze lacrimogene, iar Elena a zis că e contrarevoluţie.

Pentru că a înţeles ce urmează, mai ales după ce Victor Athanasie Stănculescu a refuzat să vină la sediul CC, Mihai Hårjeu a plecat de la serviciu la orele 8, şi-a luat familia şi s-a ascuns la un coleg pånă a aflat că Nicolae Ceauşescu a părăsit Capitala. Iată, mai jos, rezumatul declaraţiei date de el în 1994, în faţa Comisiei senatoriale de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989. (Dan Badea) La teleconferinţa din 17 decembrie, Ceauşescu a cerut să se tragă! În 17 dec. '89 Curticeanu m-a sunat să mă prezint urgent la birou.

Mi-a spus că la Timişoara s-au desfăşurat evenimente grave, de genul celor de la Braşov, că evenimentele sunt în curs. Ceauşescu a venit pe la 8.00 - 8.30, a avut loc şedinţa CPEx. A vorbit de mai multe ori cu Timişoara, cu Radu Bălan. Au venit şi Vlad, Postelnicu, Milea la şedinţa care a durat circa 1 oră şi iarăşi a vorbit cu Timişoara. La 11.00 - 11.30 Ceauşescu a plecat prin Bucureşti, pe şantierele de construcţii. Am plecat acasă. La 15.30 m-a sunat Bălan că trebuia să vin urgent la sediul CC pentru că la Timişoara evenimentele se precipitau şi era convocată o altă şedinţă. Am venit, am făcut convocarea. A venit Nicolae Ceauşescu, mi-a cerut să vină şi cei trei, Vlad, Postelnicu şi Milea. Am auzit că s-a purtat o discuţie foarte violentă.

Apoi a început şedinţa CPEx. În timpul şedinţei a venit Velea, adjunctul lui Curticeanu, să-l caut pe Coman la telefon la Timişoara pentru că la sfârşitul şedinţei Ceauşescu vrea să discute cu el. După şedinţă a vorbit cu Ion Coman, apoi teleconferinţa cu toţi prim-secretarii de judeţe. Am auzit şi eu cam ce s-a discutat la un difuzor. După teleconferinţă l-a chemat frecvent în birou pe Dincă, dar mai des pe Manea Mănescu. La teleconferinţă Ceauşescu a spus să se tragă! Teleconferinţa s-a stenografiat. Stenogramele se ţineau la cancelarie. Unele erau cerute de Ceauşescu. Iamandi coordona colectivul de stenografi se înregistra şi cu stenorette. Această stenogramă nu era gata până la plecarea lui Ceauşescu în Iran. După teleconferinţă a urmat o altă şedinţă a Biroului Permanent. Cred că a lipsit doar Oprea care era în Turcia. Au participat şi Milea, Vlad, Postelnicu. După această şedinţă s-a spus că totuşi se va pleca în Turcia. Cu Timişoara s-a vorbit de 10-12 ori, Coman-Ceauşescu. Seara la 10,30 Ceauşescu a ieşit să vadă cum mai este, erau încă acolo, discutând, Dăscălescu, Pacoste şi Szasz Iosif.

I-a chemat înăuntru iar după o jumătate de oră au ieşit grăbiţi că Pacoste trebuie să plece la Timişoara şi Szasz la Reşiţa. Au chemat un avion militar şi au plecat din clădire. Peste o altă jumătate de oră Ceauşescu a mai vrut să discute cu ei, i-am convocat de acasă, au venit, au mai discutat 5 minute şi au plecat. A plecat şi Ceauşescu acasă.

Ceauşescu a plecat în Iran pentru a demonstra că nu e grav ce se întåmplă în ţară

În 18 dec. la 7 dimineaţa - plecarea în Iran. La birou, Vlad şi Postelnicu deja îl aşteptau pe Ceauşescu. Am primit un telefon de la aghiotantul Bălaşa să plece imediat Vlad şi Postelnicu la Ceauşescu acasă. Au plecat. Ceauşescu n-a mai trecut pe la birou, s-a dus direct la aeroport, acolo m-am dus şi eu şi am plecat în Iran. Din Iran Ceauşescu a vorbit de mai multe ori telefonic cu Elena şi cu Manea Mănescu - chiar şi la ore nepotrivite pentru ora noastră : 5, 6 dimineaţa. Personalul ambasadei era agitat, se interesau ce-i în ţară. Nicolicioiu i-a spus că la Timişoara sunt morţi, s-a tras în demonstranţi. (Din 1986 Agerpresul n-a mai preluat ştiri de la Reuter, Asociatted Press - deci de la marile agenţii, decât de la China Nouă, Tass, Spania, Austria... etc.). În Iran s-a respectat programul, nu au fost devieri mari. A vorbit cu preşedintele de mai multe ori, a vizitat o Moschee şi o întreprindere.

Cred că totuşi Ceauşescu a plecat în Iran pentru a demonstra că evenimentele din ţară nu sunt grave, că sunt doar incidente minore în Timişoara. Dar el era sensibil îngrijorat. Avionul lui era însoţit de 2 avioane de vânătoare, ceea ce nu s-a mai întâmplat pånă atunci. Era prima dată. În avion ştiu că l-a chemat pe Stoian, în salonul rezervat lui, să discute. În avion erau teleimprimatoare şi ştirile trebuiau date imediat lui Ceauşescu.

A fost pentru prima dată cånd s-a consultat cu Biroul Permanent asupra unui discurs televizat

Pe 20 decembrie, ora 16, am venit din Iran. Ceauşescu a plecat primul de pe aeroport, când am ajuns eu, după 10 minute, erau deja în şedinţă. Mi-au spus să fac legătura cu Dăscălescu şi cu Bobu, a vorbit cu ei, apoi a început să-şi scrie o cuvântare pentru TV. Apoi conţinutul cuvântării l-a discutat în biroul permanent (ceea ce de obicei nu se făcea). Elena era la toate discuţiile. Apoi a fost chemat Pîrcălăbescu de la gărzi, am înţeles că trebuie trimise din cåteva judeţe gărzi patriotice la Timişoara. A venit şi Dincă pentru această problemă. Apoi s-a dactilografiat cuvântarea pentru TV - s-a mai adăugat o frază. Apoi s-a retras cu Manea Mănescu, cu Dincă, pentru a discuta ideea unui miting. A fost chemat şi Barbu Petrescu pe această idee. Apoi, pe la 11 seara, Ceauşescu a plecat acasă - dar înainte a vorbit de câteva ori cu Bobu şi Dăscălescu şi i-a chemat.

Pe 21 decembrie Ceauşescu le-a cerut lui Vlad şi Postelnicu să-i reprime pe demonstranţi

Pe 21 decembrie, când am ajuns, toată lumea m-a întrebat dacă va fi sau nu miting. Şi Curticeanu era nedumerit.

La 8 şi junătate l-a chemat pe Barbu Petrescu, acesta ieşind a spus că la ora 12 va fi adunare populară în faţa CC. Au fost chemaţi Berghianu - ministrul muncii, cel de la C.S.P. şi ministrul finanţelor - s-au întrunit în şedinţe scurte succesive. S-au hotărât nişte adaosuri la salarii. A fost convocat şi un CPEx la 11,30 pentru aceleaşi măsuri. Apoi a început mitingul. Am observat că garda lui Nicolae Ceauşescu era înarmată neobişnuit, adică armamentul era expus la vedere. S-a auzit, la un moment dat o detunătură, urmată de panică. A intrat Postelnicu, a luat legătura cu Neagoe (şeful Direcţiei a V-a – Protecţie şi Gardă) că ce se întâmplă. Apoi a ieşit din balcon Milea, a telefonat la Ministerul Apărării, a transmis să se alarmeze unitatea militară de la Ghencea. Postelnicu a dispărut din sediul CC, Milea a rămas în anticameră. Apoi a revenit şi Ceauşescu de pe balcon, era practic "paralizat", a dat ordin lui Milea să cheme armata. Piaţa s-a degajat, pătrunzând în piaţă sute de militari cu scuturi, au venit maşini de la salubritate.

S-au format grupuri de demonstranţi, au apărut primele blindate - văzându-le Ceauşescu s-a mai luminat la faţă şi a început din nou să vorbească! Până atunci Ceauşescu vroia să iasă să vorbească demonstranţilor dar garda şi Neagoe nu l-au lăsat. Apoi i-a chemat pe Postelnicu şi pe Vlad şi acestuia din urmă i-a spus să-i reprime pe demonstranţi. (Pe Postelnicu nu l-am putut găsi)... Ceauşescu stătea "paralizat", "pierdut" - nehotărât circa o oră în anticameră şi l-am putut observa - era alt om! S-a luminat la faţă când au apărut blindatele. Apoi a apărut Postelnicu şi Milea.

Neagoe l-a întrebat pe Bălaşa pe unde se poate ieşi din clădire dacă manifestanţii intră în clădire, pt. că drumurile erau blocate. A ieşit Bălaşa, a revenit şi a spus că sunt blocate toate căile. Această stare incertă de dezordine totală, intrau-ieşeau - uşa de la cabinet deschisă - a durat până la ora 16 - cu staţie pe hol - harababură de nedescris. După îndepărtarea manifestanţilor - deja se auzeau focuri de armă şi explozii. Apoi a venit pe la ora 16 Vlad şi Milea, au spus că s-au format puncte de rezistenţă în trei locuri: Intercontinental, Magazinul Adam şi P-ţa Romană. Soţii Ceauşescu au spus să-i aresteze pe toţi, cu toate că s-a spus că sunt circa 2.000 de demonstranţi. Ceauşescu a dat ordin să facă puncte de comandă la CC, să-şi instaleze telefoane: la camera 119 Ministerul Apărării şi 118 cu hărţi militare, iar Postelnicu şi cu Vlad au ocupat anticamera de la sala 120, instalând telefoanele lor.

Pe la (...) a venit la cabinet Bărbulescu - cumnata - şi Andruţa Ceauşescu - fratele. În anticameră s-au întâlnit cu Elena şi a spus că nu se acţionează coordonat, că este un grup de derbedei ce trebuie arestaţi - să se acţioneze mai energic - deci că armata şi securitatea nu sunt suficienţi de fermi. Apoi au intrat împreună în biroul lui Ceauşescu. Imediat au fost chemaţi Vlad, Postelnicu, Milea. Pe la ora 17 Bălaşa a spus lui Neagoe că spre cartierul Primăverii drumul este degajat pe B-dul Victoriei.

Dincă Teleagă preluase comanda unică a represiunii

Pe la orele 18 am înţeles din discuţii că Dincă a preluat comanda unică (să nu mai fie necorelări - Milea dădea vina pe Postelnicu, iar acesta pe Milea) - şi au plecat toţi 3 în piaţă. Frecvent erau chemaţi cei 3 de Ceauşescu - le dădea termene succesive să termine cu demonstranţii. A ieşit Ceauşescu la ora 21 din cabinet - l-a întrebat pe Neagoe câţi oameni înarmaţi au - a spus că cca. 200. Au intrat în cabinet Milea, Postelnicu, Vlad, Neagoe, Bărbulescu, Andruţa, Elena - au ieşit şi a plecat spre Piaţa Intercontinental inclusiv cu Neagoe şi 50 ofiţeri de la Dir. V-a - se spunea că sunt 2 oameni foarte activi la Intercontinental - un băiat şi o fată. Apoi Ceauşescu l-a trimis pe Manea să vadă ce fac cei 50 de la Dir. V-a - că cei 2 ce fac agitaţie să fie aduşi la CC, că în acest scop a fost trimis acolo Neagoe. Manea ştia (...) secretele lui Ceauşescu. Eu nu prea mă împăcam cu Manea. Când a plecat Manea mi-a lăsat 4 chei, a spus că sunt de la adăpostul antiatomic, că ştiu despre ele Sîrbu şi intendentul.

La circa o jumătate de oră oră au revenit cei din piaţă: Milea, Bărbulescu, Andruţa, Vlad, Neagoe - au spus că cei doi nu pot fi aduşi pentru că sunt beţi şi murdari. A revenit apoi şi Manea. Se auzeau împuşcături. Manea mi-a spus că "e jale" în piaţă şi mi-a cerut cheile şi a intrat şi el la Ceauşescu. A urmat succesiv chemări: Dincă, Milea. Au venit fiii lui Ceauşescu. A venit după ora 16 Verdeţ - din proprie iniţiativă - era singur - a stat circa 10 minute la Ceauşescu. Pe Adrian Păunescu nu l-am văzut pe acolo - era doar cu 2 ani înainte. Parcă a fost şi Vasile Vîlcu dar nu sunt sigur. Pe la orele 20 Ceauşescu a vrut să plece acasă dar Bălaşa i-a spus că cea mai sigură zonă este CC-ul - atunci a luat hotărârea să rămână la CC. După aia au venit copiii şi bucătarul şi au luat masa împreună.

Pe la 10-10,30 (seara) i-a mai chemat o dată pe Dincă, Vlad, Milea, Postelnicu - i-au spus că problemele s-au rezolvat. Apoi Ceauşescu s-a retras pe la ora 2. S-a făcut linişte.Au venit şi 2 ofiţeri - cu nişte liste cu nume - le-am uitat la Lăzărescu, acesta a spus să mergem la Vlad - erau liste cu cei arestaţi - apoi Elena a spus că sunt derbedei cei de pe listă. M-am înţeles cu Manea Constantin (şeful de cabinet al lui N.C) - eu am ieşit pe la 3 noaptea - l-am zărit pe coridor pe Milea - era dezordonat, hainele cu motorină, murdar, mi-a spus:" măi băiete, să fii fericit că n-ai văzut ce am văzut eu şi că mâine o luăm de la capăt". Nimeni nu avea încredere în nimeni - asta a fost atmosfera.

Pe 22 decembrie Elena a spus că e contrarevoluţie, iar el a cerut să se arunce cu gaze lacrimogene

Dimineaţa la 5 am plecat acasă cu o maşină de la Direcţia a V-a, am stat o jumătate de oră, am revenit, deja Vlad şi Postelnicu îl aşteptau să iasă pe Ceauşescu. A ieşit ea prima, i-au spus că se adună oamenii la fabrici, la guri de metrou.

A ieşit şi el dezordonat, în halat, a spus să se dea cu gaze lacrimogene, să se scoată gărzile patriotice - apoi a intrat înăuntru cu Milea, după câteva minute a ieşit precipitat şi a plecat. La 7 am fost pus să-l chem pe Stănculescu. L-am găsit la Spitalul Militar, i-am spus, el a spus că nu poate să vină. I-am spus lui Ceauşescu, acesta a spus să-l chem atunci pe Ilie. Între timp a intrat Bobu, Dăscălescu, Dincă. Pentru ora 8 Ceauşescu a convocat o şedinţă a biroului permanent: Mitea, Florescu Eugen au fost chemaţi şi ei în timpul şedinţei (cei cu presa şi mass-media).

A venit gen. Neagoe, i-a spus lui Elena că vin oameni către centru. Ea a spus că asta-i contrarevoluţie şi trebuie reprimată şi l-a întrebat pe Neagoe: Mă, voi sunteţi pregătiţi?! Acesta a răspuns: Da, avem arme. Apoi câţiva din CPEx au fost trimişi să oprească oamenii. Eu pe la 8 m-am dus acasă, am luat familia şi am plecat la o mătuşă a unui coleg de facultate unde am stat până la ora 14, când a fugit Ceauşescu. Am plecat din CC pt. că aici era o atmosferă de război şi am văzut încrâncenarea lui Ceauşescu să meargă până la capăt şi vroia ca cei din jurul lui să-l apere - n-am putut accepta această situaţie. Atmosfera era deja încinsă la maximum. În dimineaţa zilei de 22 dec. am văzut un general pe care nu l-am cunoscut (Eftimescu?). Cei de la securitate nu se prezentau - "era o altă lume a lor".În Iran a fost şi gen. Neagoe şi un colonel. La convorbiri participa Stoian, Nicolicioiu, ambasadorul. Ceauşescu avea totdeauna translatorul lui la convorbiri!

Stenogramele de la Moscova au dispărut pe 21 decembrie

La Moscova în dec. 89 am fost şi eu cu Ceauşescu - era întâlnire cu toţi din Tratatul de la Varşovia - după întâlnirea ruso-americane de la Malta. A fost o şedinţă comună unde Gorbaciov a făcut o expunere, apoi fiecare şi-a spus părerea.

Am constatat o răceală vizibilă faţă de Ceauşescu din partea celorlalţi. Apoi a avut loc o întâlnire între Ceauşescu şi Gorbaciov ce a durat circa o oră - cred că era o convorbire téte-a-téte - am înţeles că era la cererea lui Ceauşescu. A participat translatorul Stoica Gh. şi poate stenograful şi poate Dăscălescu. Apoi au ieşit celelalte persoane şi a rămas Ceauşescu şi Gorbaciov şi au continuat discuţia. Când nu era stenograf, translatorul Stoica lua notiţe. În 7 decembrie Iamandi mi-a adus stenogramele, pentru că trebuiau să fie făcute până a doua zi deoarece era convocat o şedinţă CPEx. Erau 2 stenograme - nu ştiu dacă erau 3 şi nici nu ţin minte dacă a doua stenogramă avea două părţi. Stenogramele le-am pus pe biroul lui Ceauşescu. Stenogramele erau depozitate la Iamandi, la cancelarie. Ceauşescu avea un fişet mic unde avea doar el acces - cu cifru - păstra acolo unele documente. Astfel o scrisoare de la Gh. Apostol pe care am citit-o şi am pus-o pe birou, seara când aranjam biroul nu am mai găsit-o. Puteau fi două variante: ori a luat-o Elena cu ea, ori Ceauşescu a închis-o în seif. În grupul sanitar era şi o maşină de tocat hârtie.

Elena, în dimineaţa de 22 dec., n-avea răbdare, şi în timpul şedinţei tot intra şi ieşea din birou. Când am plecat, toată lumea era în vreo şedinţă - aşa am putut pleca din birou. Am plecat fără să-mi iau paltonul. Postelnicu şi Vlad dormeau pe nişte scaune întinse în noaptea aceea.

Orice material ce venea trebuia să-l prezint imediat pe biroul lui Ceauşescu. Numai dacă spunea că nu are nevoie de ele le luam. Ceauşescu, imediat la sosirea în Iran a stat de vorbă cu ambasadorul României în Iran.

Nu Barbu Petrescu a avut ideea mitingului! Precis s-a ştiut despre miting de dimineaţa, ora 8,30.

Mai ştiu că în 16 decembrie, sâmbăta, pe la amiază, a fost chemat Dincă şi Vlad la Ceauşescu, dar nu ştiu ce s-a discutat, nu ştiam încă de Timişoara.

Nicu a dat telefon de câteva ori şi a vorbit cu maică-sa. Elena l-a întrebat pe Postelnicu sau Vlad dacă-i cazul să trimită ceva ajutoare la Sibiu la Nicu, asta pe 21 decembrie ‘89.

Mi se părea că Elena îl domina pe Ceauşescu, toate măsurile aberante erau inspirate de ea.

(Mihai Hårjeu, secretarul personal al lui Nicolae Ceauşescu, 7 februarie 1994) Dan Badea

Scris de Dan Badea

Dezvăluiri INEDITE despre Nicolae Ceauşescu, făcute

 de un fost colaborator al DICTATORULUI 

România TV a difuzat în premieră mărturiile stenografului lui Nicolae Ceauşescu. Viorel Brezeanu a fost timp de nouă ani omul care a stenografiat discursurile dictatorului, folosind adesea abrevieri emblematice pentru cei doi Ceauşeşti. Într-un interviu acordat România TV şiDcnews.ro, Brezeanu spune poveşti neştiute până acum despre cuplul dictatorial.
 

Ceauşescu era o persoană care ''magnetiza'' oamenii şi avea simţul umorului foarte dezvoltat, povesteşte fostul său stenograf   Foto: România TV
endulând între cabinetul 1 şi cabinetul 2, amintirile lui Viorel Brezeanu conturează portretul dictatorului Nicolae Ceauşescu şi al consoartei sale, Elena. V-aţi gândit vreodată că în spatele privirii sfredelitoare a lui Nicolae Ceauşescu se ascundea adesea un umor fin? Ei bine, aşa era, după cum povesteşte unul dintre oamenii care petreceau cel mai mult timp în preajma dictatorului.
Viorel Brezeanu a povestit că a ajuns stenograful lui Nicolae Ceauşescu după ce la o şedinţă a Consiliului de stat niciunul dintre cei doi stenografi angajaţi deja nu s-a prezentat. Brezeanu, care era stenograful lui Dumitru Petrescu, i-a înlocuit, iar de atunci Ceauşescu l-a luat în staff-ul său. "Ceausescu ma cunostea, stia ca sunt secretarul de cabinet si i-a placut cum am stenografiat si a zis ca de maine sa treaca la mine. Eu fiind sef de birou. Ajunsesem si eu ca viermele in untura. Si cand sa ma bucur de functie... 'sa treaca la mine'", a povestit Brezeanu, adăugând că deşi nu îşi dorea să renunţe de pe postul pe care deja îl ocupa, nimeni nu se putea opune voinţei "tovarăşului".
Brezeanu spune despre Ceauşescu că era o persoană care "magnetiza omul": "Eu nu stiu cum o fi fost la ceilalti colegi, dar avea niste ochi de cobra, pot sa zic. Magnetiza omul, avea o privire foarte patrunzatoare si la obiect. Daca faceai cate o greseala sau ceva, zicea: de maine sa nu il mai vad. Si atunci nu il mai vedea".
Viorel Brezeanu a mai povestit că şi cu Elena Ceauşescu se înţelegea bine, cu toate că era greu pentru cineva să îi intre în graţii: "Vizavi de tovarasa Ceausescu am fost un privilegiat, mai ales ca se zice ca aveam o figura de sezi bland. De multe ori ma intreba 'ce faci draguta?'. Poate eram printre putinii oameni carora le spunea ce faci draguta? Fiind si dupa o boala, eram foarte palid. Erau ministri care se fereau sa duca si documente la cabinet la tovarasa, cu toate ca era seful de cabinet, dar odata ajuns acolo trebui sa intri la tovarasa. Unul din ei a fost Ion Ursu. Eu cu el a rezolvat oartef multe lucrui de astea omenesti. Cu aprobari de masini".
"Biroul meu era exact pe acelasi culoar, la acelasi etaj, cu cabinetul 1 si mai incolo era cabinetul 2. Si mai iesea asa si tovarasa zicea: Nu l-ai vazut pe Ursu? Zic: e cu Lupu in hol. Dar eu spuneam corect, nu la misto. Ca era ministrul muncii Petre Lupu si Ion Ursu. S-a mai intrebat odata. Zice, 'nu l-ai vazut pe Ursu?'. 'E cu Cioară'. Era Gheorghe Cioara, ministrul Comertului exterior. Dar avea acel fenomen... nu de respingere. Chiar se amuza. Zice – 'e chiar cu Cioara? Zic, da. Vopsita? Nu stiu".
Viorel Brezeanu a mai povestit că Nicolae Ceauşescu avea simţul umorului foarte dezvoltat: "Era foarte receptiv si la glume. L-a intrebat pe Angelo Miculescu cum stam cu irigatiile, pe vremea cu agricutura. Si zice 'tovarase, irigatiile fara ploaie e ca un anumit organ fara o anexa'. La care zambea si era receptiv".
Stenograful lui Ceauşescu a mai povestit că dictatorul avea o putere de muncă "imensă" şi o intuiţie "fantastică".
Sursa

22 de comentarii:

Unknown spunea...

ADEVARAT EL A LASAT TARA CU 000000DATORII IAR ACTUALII CONDUCATORI DAU VINA UNII PE ALTII CA TARA NU ARE BANI DE SALARII PENSII,SANATATE,INVATAMANT,ARMATA ETC.OARE DE CE ,CINE A AVUT ACCES LA TOTI BANII IMPRUMUTATI ?????? POPORUL SAU EI CA SA-SI REVINA TARISOARA NOASTRA AR AVEA NEVOIE DE UN VLAD TEPES

Unknown spunea...

Dupa razboi multi prosti apartment numai Mancini scoateti acum

Unknown spunea...

Eu las prefera pe T. N Ceaușescu . cu amindouo năravuri de Ciausescu și Vlad , cu căciulă de-a lu Vlad și cu o tepusa în mina 🤦‍♂️😤😈👿

Agostinho MBarco NDumba spunea...

Pacat de tot ce ça intimplat. Popoarele decide lor destin

Unknown spunea...

Nu există om fără păcate...dar unii conducători ar fii trebuit clonați....tot ce a venit de 30 de ani la putere a furat ,mințit,jefuit tara asta...in primul rand un Țepeș sa faca CURĂȚENIE...si apoi mai vedem..

Nadrian spunea...

Să-i sugeți oasele lui Ceaușescu, comunisti proști.

Ovidiu spunea...

Ie foarte adevarat ca dupa moartea lui ceausescu tarisoara noastra a fost vanduta an datori.toata vina santem noi .pentru ca am renuntat si am plecat care cum ancotro .daca ramaneam toti grupati an tara noastra nu aveau sa ne vanda .dar cine sa lupte batrani ce au rams an tara??.iei se bucura de pensia acea putina pe care o au sarmani.asa mafia no sa dispara din guvern.sute de angajati an parlament ce dorm pe iei.

Unknown spunea...

Eram acum a doua Coree de Nord dacă rămânea la putere nea Nicu. Nici acum nu e bine. E dezastru.

Bub spunea...

Eu nu stiu de ce astora care le e dor de dictatorul Ceaușescu nu se muta in N Coreea in loc sa se plângă încontinuu....��

AntonioMacarena spunea...

Nadrian ... tu esti prost ca se pare ca nu stii cum era pe vremea lui Ceausescu. Toti aveau case, scoala gratis, nu existau hoti, nu existau cersetori, Ceausescu se preocupa pt popor. Asa ca ... sa sugi tu cucul la toti romanii ce-l vorbesc de bine pe Ceausescu

Ionuț Bolovan spunea...

N-a făcut bine nici Ceausescu cu strictețe a lui și cu constrângerea la care a supus pe români dar dacă lăsă un pic de libertate de exprimare și de a circula în alte țări poate era mai bine, dar acum cu toată libertatea pe care o avem este mult mai rău că pe vremea comunismului

Genu Ariseanu spunea...

Ar fi bine, inainte de a se transmite astfel de minciuni, oameni sa stie cum au fost facute acele datorii. Cand pe vrema aia, banii de la FMI veniti pe anumite asa zise proiecte erau buni, in realitate banii erau folositi in cu totul si cu totul alte proiecte, total irationale, cum a fost Casa Poporului si multe alte tampenii megalomanice ale tovarasului si academicenei de renume mondial. Cand FMI a pus piciorul in prag, cizmarul trebuia sa justifice ce a facut cu imprumuturile respective. Triumfalist si neghiob, a platit intradevar datoriile facute insa cu ce costuri? Chiar daca nu a fost de loc corect cum a fost judecat si executat, oamenii ar trebui sa nu uite in ce conditii mizerabile au trait in epoca dictatorului, cata foame si frig au indurat, cata teroare securista, lipsa de informatii si vremuri grele au fost. Din pacate si acum dupa 30 de ani mai sunt ticalosi comunisti care proslvesc acea perioada de trista amintire. Este jenant

Unknown spunea...

țara noastrâ nu va reveni nici odatâ la ce afost.

Unknown spunea...

E adevarat este nevoie de un doilea Vlad Tepes ca sa elibereze tara de ragalii Sì dupa el un doilea Ceausescu ca sa puna tara la punct Asa cum era 30 ani in urma

Unknown spunea...

Bub tu sti cum se traia pe vremea lui Ceausescu? Daca nu sti taci Din gura si nu mai comenta

Unknown spunea...

Foarte adevarat spus domnul Antonio se vede ca Bub e un tanar Care nu stie nimic de istoria Romaniei daca il iei la bani marunti nici nu stie in lume traieste E un tanar Care a trait doar in ;Democratie;

Unknown spunea...

Aveați case si traiam cu 500 grame de ulei pe luna pîine la cartela carne in magazine doar adidași (picioare de porc de la genunchi in jos) benzina la cartela masinile o dumineca circulau una nu program tv dimineata 2 ore seara 2 ore curent electric era doar seara si dimineata, da aveai bani dar nu aveai ce cumpara cu ei

nelu m. spunea...

NU numai ticalosii comunisti, ci si oamenii simpli prostiti de acel regim idiot au crezut si mai cred si acum minciunile cu care ne amegea permanet. Chiar si dupa 30 de ani, si-au educat copii to in acel spirit mincinos, transformandui acu, in sustinatori infocati ai Psd-ului,mostenitor legal al acelor vremuri care produc si acum ramanerea in urma a Romaniei....intr-un nepermis nivel de stiinta politica elementara ......

nelu m. spunea...

cand?..

Pipericlaudia spunea...

Da. E adevarat ceea ce spuneti dar nu erau săraci și bogați...nu am vazut om sa moara de foame pe timpul acela ,nu iti era teamă să mergi pe strada,acum iti este frica sa mergi pe strada.

Unknown spunea...

Nici dupa 40 de ani nu ne revenim suntem ca placile tectonice dupa cutremur dureaza mult reasezarea placilor mintale sun mai periculoase decit placile tectoniceSuntem un popor infometat de cei care conduc pacat de tarisoara noastra care a avut parte de o conducere mafioata totul in potriva poporului

Unknown spunea...

Asta este o minciuna nu Ceaușescu a dat ordinul să tragă numai mințiți

Totul pentru Ţară

Trimiţând tuturor o ultimă salutare plină de dragoste, rog ca şi generaţiile viitoare să-şi amintească, din când în când, de acela care ...