LEGEA nr.18 / 1968

Link  Bloguri

Politici Sociale

Afaceri online

PC Computer

Locuinta - O investitie necesara

De la prietenii niștri RELIGIE

LITERATURA și CREDINTA

Economico - Sociale

Politici Fiscale , Sociale

Situatia ECONOMICO-SOCIALA

Stiinta si tehnica

LEGE nr.18 din 24 iunie 1968
privind controlul provenienţei unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost dobândite în mod licit

Textul actului publicat în B.Of. nr. 81/24 iun. 1968

LEGE NUMAR: 18 DIN 24/6 /68 privind controlul provenientei unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost dobindite in mod licit

EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA

APARUTA IN Buletinul Oficial Nr. 81 DIN 24/6 /68

CAP. 1

ART. 1
Poate fi supusa controlului, in conditiile prezentei legi, provenienta bunurilor oricarei persoane fizice, daca sint date sau indicii ca exista o vadita disproportie intre valoarea bunurilor acesteia si veniturile sale si nu se justifica dobindirea licita a bunurilor.
Controlul priveste bunurile dobindite dupa data de 1 ianuarie 1962, atit cele existente in patrimoniul persoanei in cauza, cit si cele instrainate cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.

ART. 2
Valoarea bunurilor a carei provenienta nu se justifica este supusa unui impozit de 80%.
Prin justificarea provenientei bunurilor se intelege obligatia persoanei in cauza de a dovedi caracterul licit al mijloacelor folosite pentru dobindirea sau sporirea bunurilor. 

CAP. 2

ART. 3
Controlul provenientei bunurilor prevazute la capitolul I se face:
a) in temeiul sesizarilor, daca sint scrise si semnate, ale oricarei persoane fizice sau ale conducerii organizatiei socialiste la care persoana in cauza a prestat sau presteaza vreo activitate, indiferent de natura acesteia;
b) la cererea persoanei careia i s-au adus imputari publice in legatura cu provenienta bunurilor sale;
c) la sesizarea organelor financiare, a celor de urmarire penala sau a instantelor judecatoresti, cind acestea detin date, rezultind din activitatea lor, cu privire la disproportia vadita dintre valoarea bunurilor si veniturile unei persoane. 

CAP. 3

ART. 4
Verificarea sesizarilor si a cererilor aratate la art. 3 se face de o comisie de cercetare, care functioneaza pe linga fiecare tribunal judetean si este alcatuita din:
- doi judecatori desemnati de presedintele tribunalului judetean, dintre care unul in calitate de presedinte;
- un procuror desemnat de procurorul sef al procuraturii judetene, un delegat al administratiei financiare judetene si un deputat in consiliul popular judetean, municipal sau orasenesc, ca membri.
Comisia are un secretar desemnat de presedintele tribunalului judetean dintre grefierii acestei instante. 

ART. 5
In cazul in care sesizarea este facuta potrivit art. 3 lit. a, comisia nu va incepe cercetarea inainte de a fi chemat pe cel care a semnat sesizarea pentru a-i cere relatiile necesare cauzei, punindu-i totodata in vedere dispozitiile art. 22 din prezenta lege, referitoare la consecintele afirmatiilor mincinoase.
Organizatiile socialiste, cu exceptia unitatilor Casei de Economii si Consemnatiuni, sint obligate sa puna la dispozitia comisiei actele cerute si sa dea relatiile necesare, chiar daca prin dispozitii speciale se dispune altfel.
Daca rezulta date sau indicii ca intre valoarea bunurilor persoanei in cauza si veniturile acesteia exista vadita disproportie, comisia o citeaza si ii acorda un termen de cel mult 10 zile pentru a depune o declaratie cu privire la toate bunurile prevazute la art. 1 si la justificarea provenientei lor.
Provenienta bunurilor persoanei care refuza sa dea declaratia aratata la alineatul precedent, precum si a bunurilor care au fost omise din aceasta declaratie, este considerata nejustificata, pina la proba contrara. 

ART. 6
Comisia citeaza orice persoana care ar putea da relatii utile pentru lamurirea provenientei bunurilor celui in cauza.
Cei care, dupa data de 1 ianuarie 1962, au dobindit bunuri de la persoana in cauza vor fi ascultati in mod obligatoriu.
Daca persoana in cauza este casatorita, comisia va cita si pe celalalt sot pentru a da relatii cu privire la bunurile comune.
Actele si lucrarile comisiei nu sint publice.
Persoana in cauza poate sa ia cunostinta de actele si lucrarile dosarului. 

ART. 7
Daca socoteste necesar, comisia, prin incheiere, poate lua masura indisponibilizarii bunurilor persoanei in cauza si ale persoanelor cu care locuieste impreuna si gospodareste in comun.
De asemenea, vor putea fi indisponibilizate bunurile pe care persoana in cauza le-a instrainat cu titlu gratuit dupa intrarea in vigoare a prezentei legi. 

ART. 8
Comisia hotaraste, prin incheiere motivata, cu majoritate de voturi:
- clasarea cauzei, cind constata ca provenienta tuturor bunurilor este justificata;
- trimiterea cauzei spre solutionare judecatoriei in raza careia se afla domiciliul persoanei in cauza, daca constata ca provenienta unor bunuri anume determinate sau o cota-perte din valoarea bunurilor nu este justificata;
- trimiterea cauzei la unitatea competenta de procuratura, daca in legatura cu bunurile a carei provenienta este nejustificata rezulta savirsirea unei infractiuni.
Prin incheierea de clasare se dispune si ridicarea masurii de indisponibilizare a bunurilor.
Incheierea de clasare se comunica persoanei in cauza, celei care a facut sesizarea, procurorului sef al judetului si Ministerului Finantelor, in termen de 15 zile de la pronuntare. 

CAP. 4

ART. 9
Presedintele judecatoriei, primind dosarul, fixeaza termen de judecata si dispune citarea tuturor partilor care au fost chemate la comisia de cercetare. Statul, prin Ministerul Finantelor, va fi intotdeauna citat. Prezenta procurorului este obligatorie.
Judecatorul si procurorul care au facut parte din comisia de cercetare nu pot participa la judecata. 

ART. 10
Judecatoria, daca constata ca provenienta bunurilor este justificata, hotaraste inchiderea dosarului.
Daca constata ca provenienta unor bunuri anume determinate ori o cota-parte din valoarea bunurilor nu este justificata, hotaraste trimiterea dosarului Ministerului Finantelor pentru urmarirea impozitului prevazut de art. 2 alin. 1.
Dispozitiile alineatului precedent se aplica si bunurilor comune ale sotilor.
Daca in legatura cu bunurile a caror provenienta este nejustificata rezulta savirsirea unei infractiuni, judecatoria trimite dosarul la unitatea competenta de procuratura spre a vedea daca este cazul sa puna in miscare actiunea penala. 

CAP. 5

ART. 11
Impotriva incheierii de clasare a comisiei de cercetare pot face recurs, in termen de 15 zile de la data comunicarii, procurorul sef al judetului, Ministerul Finantelor si persoana care a facut sesizarea.
Recursul se solutioneaza de comisia prevazuta la art. 13. 

ART. 12
Impotriva hotaririlor judecatoriei, cei aratati la art. 11, precum si persoana ale carei bunuri au fost supuse controlului, pot face recurs, in termen de 15 zile de la comunicare, la tribunalul judetean. 

CAP. 6

ART. 13
In cazul in care persoana ale carei bunuri ar urma sa fie supuse controlului este demnitar, comisia de cercetare va fi formata din:
- doi judecatori de la Tribunalul Suprem, desemnati de presedintele acestui tribunal, dintre care unul este in calitate de presedinte;
- un procuror din Procuratura Generala, un delegat al Ministerului Finantelor si un deputat in Marea Adunare Nationala, ca membri.
Secretar al comisiei este un magistrat asistent, desemnat de presedintele Tribunalului Suprem. 

ART. 14
Comisia prevazuta la art. 13 nu poate proceda la verificarea sesizarii sau cererii decit cu incuviintarea, dupa caz, a Consiliului de Stat sau a Consiliului de Ministri. 

ART. 15
Judecarea cauzelor referitoare la demnitari este de competenta Tribunalului Suprem, Colegiul civil, cu recurs, care se va judeca de un complet compus din 7 judecatori. Recursul se poate face, in termenul prevazut la art. 11, de Procurorul General, Ministerul Finantelor, persoana care a facut sesizarea si persoana ale carei bunuri au fost supuse controlului. 

ART. 16
Comisia de cercetare si instanta de judecata, prevazute in acest capitol, procedeaza potrivit prevederilor art. 5-10 inclusiv, ale caror dispozitii se aplica in mod corespunzator. 

CAP. 7

ART. 17
Procedura de cercetare si judecare a provenientei bunurilor inceputa impotriva unei persoane continua impotriva mostenitorilor.
Cercetarea poate fi pornita si direct impotriva mostenitorilor, dar numai in terman de 3 ani de la data deschiderii succesiunii.
Mostenitorii raspund numai in limita valorii bunurilor dobindite prin succesiune. 

ART. 18
Daca cu ocazia urmaririi pornite pentru realizarea impozitului prevazut de art. 2 alin. 1 se constata insolvabilitatea persoanei in cauza, Ministerul Finantelor, in vederea realizarii impozitului, poate cere in justitie sa se constate ca actele prin care aceasta a instrainat bunuri cu titlu oneros sint simulate.
De asemenea, Ministerul Finantelor va putea cere desfiintarea actelor prin care persoana in cauza a instrainat bunuri, cu titlu gratuit, in frauda drepturilor statului decurgind din aceasta lege. 

ART. 19
Dispozitiile prezentei legi se intregesc cu prevederile codului de procedura civila. 

ART. 20
Toate actele de procedura in aceasta materie sint scutite de orice taxa de timbru. 

ART. 21
Incheierea de clasare a comisiei de cercetare sau, dupa caz, hotarirea instantei de judecata prin care se constata ca provenienta bunurilor este justificata, ramasa definitiva, va fi publicata intr-un ziar, in extras, la cererea si pe cheltuiala persoanei in cauza. 

ART. 22
Fapta aceluia care, in sesizarea prevazuta de art. 3, face afirmatii mincinoase cu privire la provenienta nejustificata a bunurilor unei persoane fizice, constituie infractiune si se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in codul penal pentru denuntare calomnioasa.
Actiunea penala se pune in miscare la plingerea prealabila a persoanei vatamate sau la sesizarea comisiei de cercetare ori a instantei de judecata. 

ART. 23
Ori de cite ori, in cuprinsul prezentei legi, se face referire la judete sau la organe care functioneaza pe teritoriul judetelor, aceste referiri se inteleg a fi facute si la municipiul Bucuresti sau, in mod corespunzator, la organele care functioneaza pe teritoriul acestui municipiu. 

Nicolae Ceausescu estima in anii '80 ce se întamplă acum !

A fost Ceausescu un vizionar ? 

Dupa 30 de ani, i se confirma profetiile: capitalismul creste diferenta dintre bogati si saraci 

Fostul presedinte Nicolae Ceausescu estima in anii '80 ca intrarea tarilor in curs de dezvoltare, printre care si Romania, sub umbrela capitalismului va aduce o accentuare a diferentei dintre tarile bogate si cele sarace. 30 de ani mai tarziu, datele Bancii Mondiale si ONU confirma estimarile fostului Presdinte Comunist .

Despre Ceausescu s-au scris mii de articole. Unii au spus ca a distrus economia romaneasca si ca i-a condamnat pe romani sa traiasca o viata austera, plina de privatiuni.

Altii, dimpotriva, au afirmat ca Nicolae Ceausescu a fost un personaj vizionar, singurul care a construit ceva durabil in Romania, ca a fortat limitele cu investitii precum metroul sau canalul Dunare-Marea Neagra, constructii care acum isi demonstreaza utilitatea.

Pentru ambele tabere, filmul "Autobiografia lui Nicolae Ceausescu", realizat de Andrei Ujica, aduce argumente. Un film captivant, construit pe baza imaginilor de arhiva ale televiziunii publice, ce prezinta scene rare din viata, cariera si discursul fostului dictator.

A fost dictatorul un vizionar?

Discursul lui Ceausescu a fost, mai totdeauna, unul plat, fara substanta, in stilul lui Ion Iliescu, "ancorat in realitate si raportat la sinergia faptelor", care, de fapt, "eluda meandrele concretului".

Au fost insa si discursuri in care Ceausescu s-a dovedit a fi vizionar. Intr-unul dintre ele, sustinut la o plenara a PCR, organizata in anii '80, dupa o intalnire la Bucuresti a liderilor tarilor din Tratatul de la Varsovia, el avertiza asupra pericolului adancirii discrepantelor dintre tarile bogate si sarace, in conditiile in care capitalismul ar fi inlocuit drumul spre comunism.

Ceausescu afirma atunci ca "situatia tarilor in curs de dezvoltare este actualmente deosebit de grava. Mai mult de 4 miliarde de oameni traiesc in saracie si in acest deceniu (anii '80 - n.r.), iar situatia lor a continuat sa se inrautateasca, in timp ce tarile bogate, si din acestea, desigur, un mic grup de bogati, au acumulat anual zeci si zeci de miliarde de dolari".

Ceausescu afirma ca "asa arata lumea spre care unii domni ne indeamna sa revenim, a inechitatii, a jafului, a asupririi". Fragmente din discurs le puteti urmari in clipul video de mai jos.

DailyBusiness Video: Ceausescu despre situatia economica mondiala din anii 80

30 de ani mai tarziu, cele mai recente date ale Bancii Mondiale, publicate in 2010, tind sa confirme estimarile lui Ceausescu. Discrepanta dintre tarile bogate si cele sarace a crescut spectaculos in acesti ani.

Produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor, cel mai reprezentativ indicator, a avansat in tarile bogate din 1984 si pana in prezent intr-un ritm oarecum similar cu cel din tarile foste comuniste (crestere de 3-4 ori), insa diferenta nominala s-a marit net in favoarea tarilor dezvoltate.

Marile puteri si-au crescut PIB-ul pe locuitor de circa 4 ori in ultimii 25 de ani. Spre exemplu, daca in 1984, Germania avea un PIB/capita de 9.014 dolari, in 2009 acesta crescuse la 40.670 dolari. Un avans puternic marca si Marea Britanie (7.778 dolari in 1984, respectiv 40.670 dolari in 2009), Franta (9.247 dolari in 1984 si 41.081 dolari in 2009) si desigur, Statele Unite (16.538 dolari in 1984 si 45.989 in 2009).

In fostele tari in curs de dezvoltare, cunoscute mai nou ca emergente, avansul PIB-ului pe cap de locuitor a fost chiar mai rapid in unele cazuri (in Ungaria a crescut de 6 ori), insa ecartul dintre est si vest s-a marit in termeni nominali. Daca pentru Romania, Polonia sau Ucraina nu exista date privind situatia din 1984, in cazul Bulgariei, de exemplu, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut, in acelasi interval, de la 1.951 dolari la 6.423 dolari, iar in Ungaria de la 1.918 la 12.868 dolari.

In Romania, primele date apar abia in 1989, cand PIB-ul/capita era de 1.790 dolari. In 2009, indicativul a ajuns la 7.500 dolari, o crestere de peste 4 ori.

Potrivit statisticilor Bancii Mondiale, cele mai sarace tari ale lumii au ramas cele din Africa, unde PIB pe cap de locuitor abia atinge cateva sute de dolari.

Solutia la problema tarilor nedezvoltate

In acelasi discurs, sustinut la o plenara a PCR, organizata in anii '80, Ceausescu cerea marilor puteri sa reduca sau sa anuleze datoria statelor in curs de dezvoltare, masura pe care fostul dictator o vedea ca fiind esentiala pentru reducerea discrepantelor economice la nivel global.

"Aceste cercuri si acesti domni ar trebui sa isi indrepte atentia spre doua directii: cum sa se lichideze asuprirea tarilor in curs de dezvoltare si sa se rezolve datoria externa de 1.200 miliarde de dolari a acestor tari, si aceasta nu prin simboluri. Simbolismul o fi bun in arta, nu in realitate", afirma Ceausescu.

Dincolo de mesajul vadit propagandistic, este evident ca masura ar fi permis statelor emergente sa investeasca in dezvoltare. Solutia, previzibil, nu a fost adoptata de tarile bogate. Ce s-a intamplat de atunci? Datoriile majoritatii tarilor emergente au crescut spectaculos, fara ca efectele sa se simta, in general, intr-o imbunatatire substantiala a nivelului de trai.

Cum s-a ajuns in aceasta situatie? De ce statele bogate au ajuns sa se imbogateasca si mai mult, iar cele in curs de dezvoltare sa acumuleze tot mai multe datorii? Un posibil raspuns il puteti afla urmarind clipul video de mai jos.
Expertul Hans Rosling vine cu o teorie simpla si destul de credibila privind evolutia economiei mondiale din 1960 si pana in prezent.

Materialul are si subtitrare in limba romana. O puteti selecta din meniul de sub butonul Play.

DailyBusiness Video: Hans Rosling despre evolutia economiei globale din 1960 si pana in prezent

Romania reprezinta, probabil, din acest punct de vedere, cel mai bun studiu de caz.

Ceausescu a reusit, obligandu-si concetatenii la un efort inuman, sa plateasca datoriile statului in anii '80. La cat se cifrau acestea? In perioada 1971-1982, datoria externa a Romaniei a crescut de la 1,2 miliarde la 13 miliarde de dolari. In 1989, cu cateva luni inainte de caderea regimului comunist, Romania isi achitase intreaga datorie.

Cum stam acum, dupa 20 de ani de capitalism? Banca Nationala evalua anul trecut datoria publica externa la 27 miliarde euro, adica circa 35 miliarde de dolari (suma care include si impactul inflatiei). Expertii afirma ca plata datoriilor va influenta in mod puternic evolutia economica a Romaniei in urmatorii ani.

O statistica privind saracia realizata de ONU in 2010 releva, pe de alta parte, ca produsul intern brut al celor mai sarace si indatorate 41 de tari ale lumii, care insumeaza o populatie de 567 milioane de oameni, a ajuns anul trecut sa fie mai mic decat averea insumata a celor mai bogate 7 tari de pe glob.

Teoria democratiei

Filmul "Autobiografia lui Nicolae Ceausescu" mai prezinta un moment de discurs interesant, ce pune sub semnul intrebarii ideea de democratie.

Intr-un discurs pe care il puteti urmari in clipul video de mai jos, sustinut de Nicolae Ceausescu de la tribuna primei reuniuni a tarilor europene, acesta se intreba "cum se poate oare vorbi despre egalitate, libertate si democratie intre tarile bogate si tarile care nu au nici 100 dolari pe cap de locuitor?".

Fostul dictator afirma ca "a realiza egalitatea inseamna a realiza si conditiile materiale necesare. Cum se poate vorbi in general despre o absolutizare a unor asa-zise norme democratice ignorandu-se ca exista diferite forme de democratie?"

DailyBusiness Video: Ceausescu despre democratie

Sursa imagini: TVR

Ceausescu era, in acei ani, absolut sigur ca "democratia de tip capitalist a apus pentru totdeauna in Romania". El lansa si celebra replica ramasa in memoria colectiva: "Romania se va intoarce la capitalism cand va face plopul mere si rachita micsunele" (ziarele post-decembriste au relatat ca, la scurt timp dupa declaratia lui Ceausescu, studentii bucuresteni au agatat mere in plopi, intr-o nota ironica la adresa dictatorului - n.r.).

Ceausescu spunea atunci, in gluma, ca "genetica a facut progrese uriase", asa ca "minuni" se pot intampla, dar afirma cu siguranta in glas: "capitalismul (vazut atunci ca raul absolut, ce a nascut inechitate, jaf si asuprire - n.r.) a apus pentru totdeauna in Romania".
Nu mult timp mai tarziu, romanii imbratisau capitalismul cu bratele deschise, in speranta ca le va aduce o viata mai buna.

Plopul facuse micsunele, odata cu Revolutia din 1989, considerata de dictator, in procesul sumar ce a precedat executia sa, dar si de analisti ulterior, drept o lovitura de stat pusa la cale de marile puteri.

Traim mai bine in capitalism decat in comunism? Daca am lua in calcul ultimele sondaje de opinie, tot mai multi romani par sa regrete "Epoca de Aur".

Cei mai multi nostalgici sunt cei trecuti de 50 de ani, nascuti si crescuti in acele vremuri. Pentru cei de varsta mijlocie comunismul reprezinta o amintire trista, o perioada plina de privatiuni, in timp ce noua generatie se remarca printr-un nivel in crestere al ignorantei in privinta faptelor care s-au petrecut in cei cincizeci de ani de comunism dinainte de 1989.  

 08 ianuarie 2011, ora 12:00, autor(i): Adrian Negrescu 

http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/a-fost-ceausescu-un-vizionar-dupa-30-de-ani-i-se-confirma-profetiile-capitalismul-creste-diferenta-dintre-bogati-si-saraci-video-54648/

Lupta lui Ceausescu cu depopularea Romaniei planuita de oculta mondiala

Pentru Romania , oculta mondiala pregatea schimbari inclusiv pe Harta Noii Ordini Europene : Oltenia se va transforma in tara tiganilor , Ardealul sa ajunga la Ungaria , ce a mai ramas din Basarabia se va uni cu ce va ramane din Romania. O astfel de harta ar fi fost interceptata de un spion roman care ulterior va avea o moarte suspecta in accidentul aviatic de la Baloteşti din 1995.

Ceausescu era la curent cu planurile ocultei mondiale legate de depopularea Romaniei si de redesenarea hartii Europei prin care si Romania era afectata prin pierderi teritoriale. La inceputul lunii decembrie a anului 1989 lui Ceausescu i-au fost reconfirmate planurile noii ordini mondiale cu privire la destinul si la noile granite ale Romaniei primind un raport din partea lui Iulian Vlad despre discutiile dintre cele doua mari puteri ale planetei : SUA si URSS. Raportul vorbea despre un nou echilibru pe continentul european si redefinirea sferelor de influenta . Conform raportului si Hartii Noii Ordini Europene aveau sa se intample unele dintre lucrurile care deja s-au si intamplat : Cehoslovacia se rupe in doua, Kaliningrad devine o zona autonoma apartinand Rusiei, Kosovo se desprinde ca mai apoi sa se uneasca cu Albania , Scotia devine independenta, o parte din Irlanda de Nord se uneste cu Republica Irlanda, Tara Bascilor si Catalunia se desprind de Spania, Italia se divide in zona de nord si de sud , Belgia se divide in Flandra si Wallonia, Transilvania devine parte a Ungariei , judetele Dolj , Caras-Severin si Timis se desprind de Romania si devin o tara a tiganilor , partea vestica a Basarabiei revine Romaniei, partea estica a Basarabiei inclusiv Transnistria devin zona autonoma “Dniester” in cadrul Ucrainei.

Cu sprijin financiar masiv , politic si in unele cazuri si militar din partea ocultei mondiale multe dintre aceste planuri deja au devenit realitate. Generalul Mircea Chelaru a avertizat asupra acestor planuri oculte in 31 octombrie din anul 2000 iar pe 1 noiembrie 2000 si-a dat demisia din functia de sef al Marelui Stat Major al Armatei ( sau este posibil sa fi fost obligat sa-si dea demisia ) .

In contextul noilor framantari geo-politice din Ucraina , miscarile extremiste maghiare in Romania , miscari pro-autonomie a Transilvaniei si a Tinutului Secuiesc , tradarea lui Victor Ponta aducand UMDR si PCM la guvernare trebuie sa nea dea tuturor un puternic semnal de alarma.

Politica celor de astazi care ne conduc este in complicitate cu politica noii ordini mondiale : o politica de depopulare , dezumanizare si inrobire a populatiei. Daca nu ne trezim la timp si sa ne scuturam de lanturile pe care ei ni le leaga de la o zi la alta din ce in ce mai strans nu vom fi sclavi doar noi ci si copiii copiilor nostri !                   Sursa